Lituania renunță la gazul rusesc. Trece la gaz lichefiat: „Dacă noi putem să o facem, atunci și restul Europei poate”

Lituania anunță că va renunța la importurile de gaz rusesc pentru consumul intern, devenind, astfel, prima țară europeană care obține independența energetică de Rusia, relatează Reuters, care citează ministerul energiei din această țară.

Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Ministerul lituanian a anunțat că întregul consum energetic al Ucrainei se va face pe bază de importuri de gaz natural lichefiat la terminalul din portul Klapeida.

„Începând din această lună – fără gaz rusesc în Lituania”, scris pe Twitter și președintele țării, Gitanas Nauseda, adăugând și că Lituania rupe legăturile energetice cu țara agresoare.
„Dacă noi putem să o facem, atunci și restul Europei poate”, a adăugat șeful statului lituanian.

Anterior, Lituania a anunțat și că nu va permite importuri de gaz lichefiat din Rusia.
Terminalul de gaz natural lichefiat din Klapeida, denumit „Independența”, a fost inaugurat în 2014, tocmai pentru a opri dependența de gazul rusesc, pe care președinta de atunci, Dalia Grybauskaite a numit-o o „amenințare existențială”.
Totuși, Lituania nu va opri tranzitul gazului rusesc spre exclava Kaliningrad.

#gaz #Lituania #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețurile la petrol au intrat pe o pantă descendentă după ce Iranul a anunțat redeschiderea completă a Strâmtorii Ormuz pentru navigația comercială, semnal puternic de detensionare în regiune după acordul de încetare a focului.

Ministrul de externe Abbas Araghchi a declarat că toate navele comerciale pot tranzita liber strâmtoarea „pe toată durata armistițiului”, în baza înțelegerii privind încetarea focului în Liban.

Decizia vine la scurt timp după ce președintele SUA, Donald Trump, a anunțat un armistițiu de 10 zile între Liban și Israel, reducând riscurile pentru una dintre cele mai importante rute energetice din lume.

Pe fondul acestor evoluții, piața a reacționat imediat: petrolul Brent s-a prăbușit cu aproximativ 10%, coborând spre nivelul de 89 de dolari pe baril, după ce anterior depășise pragul de 100 de dolari. Scăderea reflectă diminuarea temerilor legate de întreruperea livrărilor prin Ormuz, rută prin care trece circa o cincime din petrolul global.