VIDEO// Solidaritate pentru pace : Moldtelecom depune în continuare eforturi pentru susținerea refugiaților

De la începutul războiului din Ucraina au trecut deja șase săptămâni, iar Republica Moldova continuă să-i ajute în continuare pe refugiații care ajung în țara noastră. Voluntarii și companiile cu inimă mare au rămas la fel de implicați precum în primele zile, oferind cazare și alimentație cetățenilor din Ucraina. Este și cazul companiei Moldtelecom care a găzduit aproximativ 200 de persoanele în incinta Complexului hotelier „Inima Codrilor”, cunoscut și sub numele de Centrul de Instruire și Agrement Moldtelecom din localitatea Ivancea, raionul Orhei.

Moldtelecom oferă refugiaților cazare gratuită, hrană, conexiune WI-FI, spații de joacă pentru copiii, etc. Este un efort colosal, în special dacă este să atragem atenție la costurile de întreținere a unei familii pentru o zi, cel puțin, în Republica Moldova.

Pe data 1 aprilie Rodica Hurmuzache împreună cu alți reprezentanți ai companiei au recepționat un lot de ajutor umanitar din partea Asociației „Noi suntem Moldova” stabilită cu sediul la Milano, Italia care au fost repartizate ulterior cazați în incinta Complexului hotelier „Inima Codrilor”.

„Mă numesc Alexandru Melnic, sunt președintele Asociației „Noi suntem Moldova” din Italia cu sediul la Milano, dar cu filiale la Torino, Padova, Roma. Am hotărât să ne implicăm în colectare de bunuri pentru refugiații care au ajuns pe teritoriul Republicii Moldova. Am colectat produse alimentare, haine, plăpumi, produse igienice, produse pentru copii, etc. În total am colectat trei tiruri de ajutare umanitare, dar am avut problema transportului, în Republica Moldova a ajuns un singur tir pe care îl repartizăm astăzi, inclusiv pentru compania Moldtelecom care a găzduit refugiați, fapt pentru care le mulțumesc.”

Faptul că Moldtelecom a pus la dispoziția refugiaților Complexul hotelier „Inima Codrilor” nu este unica acțiune realizată de companie.

„Moldtelecom ca operator național s-a mobilizat din prima zi pentru a oferi tot suportul necesar. Am pus la dispoziție Complexul hotelier „Inima Codrilor” care a găzduit în primele zile până la 200 de persoane. Astăzi avem în cazate în jur de 100 de persoane. Continuăm să oferim cazare, hrană și tot suportul de care au nevoie. De asemenea, am asigurat taberele de refugiați cu internet de mare viteză pentru a avea conexiunea cu cei dragi.”, a declarat Rodica Hurmuzache, director Marketing Moldtelecom.

În continuare, compania Moldtelecom își propune să susțină persoanele care au fugit din calea războiului.

Să contribuim la un viitor frumos, așa cum o face Moldtelecom!

#refugiati #cazare #moldtelecom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.