Analiză CNN – Occidentul rămâne fără modalităţi de a-l pedepsi pe Putin

06 Apr. 2022, 06:35
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
06 Apr. 2022, 06:35 // Actual //  bani.md

Stephen Collinson, reporter CNN, transmite în cea mai recentă analiză de-a sa că indignarea occidentală, noile sancţiuni şi armele de ultimă generaţie livrate ucrainenilor au venit prea târziu.

Stephen Collinson, reporter CNN, transmite în cea mai recentă analiză de-a sa că indignarea occidentală, noile sancţiuni şi armele de ultimă generaţie livrate ucrainenilor au venit prea târziu.

Sentimentul de repulsie al Occidentului faţă de ceea ce se întâmplă în Ucraina i-a generat un nou impuls pentru a trage Rusia la răspundere.

Uniunea Europeană şi Ucraina au lansat o nouă anchetă cu privire la comiterea crimelor de război în suburbia Bucea din Kiev, unde au fost găsite cadavre împrăştiate pe stradă.

Membrii Congresului i-au cerut preşedintelui Joe Biden să accelereze fluxul de arme în Ucraina pentru a învinge invazia rusă.

Uniunea Europeană se confruntă cu o presiune crescândă de a accepta ceea ce ar fi o lovitură economică dureroasă prin întreruperea totală a exporturilor ruseşti de petrol şi cărbune.

Preşedintele american, Joe Biden a  cerut mai multe sancţiuni şi desfăşurarea unui proces internaţional pentru judecarea lui Putin.

„S-ar putea să vă amintiţi că am fost criticat pentru că l-am numit pe Putin criminal de război”, a spus Biden. „Iată că am primit dovada că este un criminal de război. Tipul ăsta este brutal.

Dar tragedia îngrozitoare dezvăluită în Ucraina este că indiferent ce măsuri poate să ia Occidentul pentru a pedepsi Moscova, acestea nu pot face mare lucru pentru a salva civilii ucraineni care sunt vizaţi acum de atacurile ruşilor.

Este puţin probabil ca sancţiunile şi acuzaţiile pentru crimele de război să-l influenţeze oricum pe nemilosul dictator rus.

Este puţin probabil ca Occidentul să oprească campania de atrocităţi a lui Putin pe termen scurt — mai ales că liderul rus s-a dovedit imun la indignarea morală.

Şi având în vedere amploarea carnagiului deja comis, inclusiv atacurile asupra blocurilor de apartamente, spitalelor şi adăposturilor, el pare să fi depăşit  momentul când putea fi cuprins de orice constrângere sau remuşcare.
Un nou impuls pentru  pedepsirea Rusiei a urmat după ce au apărut imagini îngrozitoare cu civili împuşcaţi în Bucea.

O echipă CNN a observat, de asemenea, o groapă comună săpată în oraş şi a asistat luni la scoaterea cadavrelor dintr-un subsol.
Ucraina a avertizat luni că astfel de scene ar putea fi „vârful aisbergului”, iar preşedintele Volodîmîr Zelenski a spus că sunt descoperite atrocităţi mai grave.

„Există deja informaţii că numărul victimelor  ar putea fi şi mai mare în Borodyanka şi în alte oraşe eliberate”, a spus Zelenski.
„În multe sate din districtele eliberate din regiunile Kiev, Cernihiv şi Sumy, ocupanţii au făcut lucruri pe care localnicii nu le-au văzut nici măcar în timpul ocupaţiei naziste de acum 80 de ani”.

Cele mai dure sancţiuni vreodată, noul statut al Rusiei de paria global şi izolarea sa culturală, diplomatică, economică şi sportivă nu l-au oprit încă pe ţarul  Kremlinului.

Având în vedere poziţia politică aparent sigură a lui Putin, el nu arată nicio îngrijorare că este etichetat drept criminal de război, iar şansele ca el să fie judecat personal sunt scăzute atâta vreme cât nu se va produce o schimbare de regim politic, iar autorităţile ruse nu-l vor aresta şi nu-l vor trimite pe dictatorul rus pentru a fi judecat la Haga.

Dispreţul Rusiei faţă de noţiunea de răspundere a crescut între timp, prin afirmaţiile sale absurde, Sherghei Lavrov şi Dimitri Peskov spunând că imaginile sunt trucaje sau că victimele din imagini au fost executate chiar de neonaziştii ucraineni din regimentul Azov.

Înarmat cu cel mai mare stoc de focoase nucleare din lume, Putin înţelege că Occidentul nu este dispus să intervină direct în Ucraina şi să rişte un conflict catastrofal cu Rusia prin măsuri precum zona de excludere a zborului pentru salvarea civililor.

El oferă o lecţie despre motivul pentru care alţi dictatori ar putea lua în considerare dezvoltarea armelor nucleare. Genul de intervenţii occidentale pentru salvarea civililor în locuri precum Kosovo sau Libia sunt interzise în Ucraina, pur şi simplu din cauza arsenalului nuclear rus.

La 80 ani după ce dictatori precum Adolf Hitler în Germania sau Iosif Stalin în Uniunea Sovietică au răspândit teroarea în interiorul şi în afara ţărilor lor, Putin creează un nou spectacol îngrozitor pentru secolul 21 – cel al unui dictator care nu poate fi descurajat.

Liderul rus a părut, de asemenea, dispus să tolereze pierderi grele în rândul trupelor sale în faţa rezistenţei eroice din partea forţelor ucrainene. Recalibrarea strategiei ruse de a încerca să consolideze controlul regiunilor estice poate, totuşi, să arate că chiar şi Putin poate fi mişcat de evenimente de-a lungul timpului.

Din exterior, războiul este un dezastru militar, diplomatic şi economic pentru Rusia după eşecul acesteia de a atinge obiectivele cheie. Dar poate fi totuşi un succes pervers pentru Putin dacă scopul său este pur şi simplu să distrugă cât mai mult posibil din Ucraina şi să creeze o paradă a victoriei pentru presa de stat rusă.

Deci, în multe privinţe, el joacă un joc asimetric cu Occidentui.

Casa Albă a reacţionat la ororile din Ucraina, promiţând că va accelera ritmul ajutorului militar, umanitar şi economic pentru Kiev.

Un astfel de ajutor ar putea scurta războiul şi ar putea atenua atacurile asupra civililor în săptămânile şi lunile următoare.

Fostul prim-ministru ucrainean Arseni Yatsenyuk a declarat luni  pentru CNN că invazia a fost cel mai mare dezastru din Europa de la al Doilea Război Mondial şi este necesar un nou proces de anvergura celor de la Nürnberg.

„Trebuie să ne pregătim chiar acum. Trebuie să lansăm urgent un fel de grup comun de anchetă ca să-l aducem în faţa justiţiei şi să-l vedem pe Putin în spatele… gratiilor”, a declarat fostul premier. 

Dar natura sistemului internaţional post-Război Rece ar complica stabilirea unui sistem care să se bucure de legitimitate globală. Rusia va respinge orice încercare de a implica Naţiunile Unite în votul său din Consiliul de Securitate. China ar încerca, de asemenea, să deraieze orice efort de a condamna Rusia pentru încălcările drepturilor omului, având în vedere şi aceasta este acuzată de reprimarea musulmanilor uiguri.

Totuşi, dificultatea de a-l aduce pe Putin în faţa justiţiei nu înseamnă că militarii ruşi aflati mai jos în lanţul de comandă nu pot fi investigaţi.

O nouă lovitură potenţial semnificativă împotriva Rusiei ar putea veni din Europa, pe măsură ce Uniunea Europeană elaborează noi sancţiuni. Preşedintele francez Emmanuel Macron a susţinut interzicerea exporturilor ruseşti de cărbune şi petrol către UE încă de săptămâna aceasta.
Dar este îndoielnic dacă alte mari puteri, inclusiv Germania, ar merge atât de departe, având în vedere penuria de energie şi creşterea inflaţiei deja ridicate care ar rezulta. O astfel de mişcare ar face, fără îndoială, paşi în înfometarea finanţării pentru războiul din Ucraina.

Dar, pe termen mai scurt, aş ridica şi două întrebări: Putin mai este vulnerabil la presiune? Şi câţi civili ucraineni vor mai muri din cauza sa ?, a încheiat reporterul CNN.

Probabil că Putin va sta la putere atâta vreme cât va fi susţinut de majoritatea populaţiei Rusiei (dar destul de grav lovită de sancţiunile economice) şi va avea suportul securităţii şi grupurilor de interese de la Kremlin.

Realitatea Live

22 Nov. 2024, 12:32
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
22 Nov. 2024, 12:32 // Actual //  Ursu Victor

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Capitala, în febra sărbătorilor
Capitala, în febra sărbătorilor
Repetiții pentru parada din 27 august
Repetiții pentru parada din 27 august
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală