Șase români au ajuns în TOPUL celor mai bogați oameni din lume. Cine sunt și ce avere au

08 Apr. 2022, 13:46
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
08 Apr. 2022, 13:46 // Au Bani //  MD Bani

În topul celor mai bogați oameni din lume sunt și 6 români, potrivit clasamentului făcut de Revista Forbes, pentru anul acesta. Averea totală a celor șase se ridică la 10 miliarde de dolari. Iată cine sunt și ce avere are fiecare.

Cel mai bogat român este Daniel Dines, fondatorul și CEO-ul unei companii globale de software. Averea sa este estimată la 2,9 miliarde de dolari și așa a ajuns să ocupe locul 1.053 în topul celor mai bogați oameni din lume, scrie Digi24.

Pe listă mai apare și fostul tenismen Ion Țiriac, cu o avere de 1,6 miliarde de dolari. El activează cu afaceri în imobiliare, automobile, dar și servicii financiare.

În topul miliardarilor este și Ion Stoica, cel care a fondat o companie de software pentru întreprinderi, împreună cu Matei Zaharia. Fiecare are o avere de 1, 6 miliarde de dolari.

Clasamentul continuă cu cei doi frați Pavăl, care dețin un mare magazin de materiale de construcție din România. Însă locurile ocupate sunt diferite. Dragoș Pavăl este pe locul 1.929 în topul miliardarilor din lume, cu o avere estimată la 1,5 miliarde de dolari. Ceva mai jos în clasament urmează și Adrian Pavăl, care are o avere ce se ridică la un miliard de dolari.

Anul acesta, în lume sunt cu 87 de miliardari mai puțini decât în 2021. Ieșirea lor din topul miliardarilor a fost determinată de efectele războiului, dar și ale pandemiei. În continuare, cel mai bogat om din lume rămâne Elon Musk, care are o avere estimată la 219 de miliarde de dolari.

04 Nov. 2026, 16:24
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2026, 16:24 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne  în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.