Șase români au ajuns în TOPUL celor mai bogați oameni din lume. Cine sunt și ce avere au

08 Apr. 2022, 13:46
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
08 Apr. 2022, 13:46 // Au Bani //  MD Bani

În topul celor mai bogați oameni din lume sunt și 6 români, potrivit clasamentului făcut de Revista Forbes, pentru anul acesta. Averea totală a celor șase se ridică la 10 miliarde de dolari. Iată cine sunt și ce avere are fiecare.

Cel mai bogat român este Daniel Dines, fondatorul și CEO-ul unei companii globale de software. Averea sa este estimată la 2,9 miliarde de dolari și așa a ajuns să ocupe locul 1.053 în topul celor mai bogați oameni din lume, scrie Digi24.

Pe listă mai apare și fostul tenismen Ion Țiriac, cu o avere de 1,6 miliarde de dolari. El activează cu afaceri în imobiliare, automobile, dar și servicii financiare.

În topul miliardarilor este și Ion Stoica, cel care a fondat o companie de software pentru întreprinderi, împreună cu Matei Zaharia. Fiecare are o avere de 1, 6 miliarde de dolari.

Clasamentul continuă cu cei doi frați Pavăl, care dețin un mare magazin de materiale de construcție din România. Însă locurile ocupate sunt diferite. Dragoș Pavăl este pe locul 1.929 în topul miliardarilor din lume, cu o avere estimată la 1,5 miliarde de dolari. Ceva mai jos în clasament urmează și Adrian Pavăl, care are o avere ce se ridică la un miliard de dolari.

Anul acesta, în lume sunt cu 87 de miliardari mai puțini decât în 2021. Ieșirea lor din topul miliardarilor a fost determinată de efectele războiului, dar și ale pandemiei. În continuare, cel mai bogat om din lume rămâne Elon Musk, care are o avere estimată la 219 de miliarde de dolari.

06 Aug. 2026, 21:27
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
06 Aug. 2026, 21:27 // Actual //  Ursu Victor

Fostul premier Ion Sturza consideră că reforma bugetar-fiscală propusă de Guvern este, în ansamblu, una echilibrată, cu un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare, chiar dacă efectele reale vor depinde de evoluția economiei și de comportamentul contribuabililor.

Într-o analiză publicată pe rețelele Facebook, Sturza afirmă că proiectul, conceput inițial pentru a aduce mai mulți bani la buget, s-a transformat într-o reformă „aproape neutră” din punct de vedere fiscal. Potrivit calculelor sale, unele măsuri vor reduce veniturile bugetare cu aproximativ 1,5–1,8 miliarde de lei, însă alte modificări vor genera încasări suplimentare de 3,5–4,3 miliarde de lei, ceea ce ar însemna un câștig net de 1,5–2,5 miliarde de lei.

Fostul premier estimează că majorarea scutirii personale va diminua veniturile bugetului cu circa 800 de milioane de lei, iar extinderea facilităților pentru profitul reinvestit cu încă 150–200 de milioane de lei. În același timp, majorarea impozitului pe dividende și câștigurile de capital, accizele mai mari la produsele considerate „vicii”, acciza la motorină, taxa suplimentară pe profitul băncilor, majorarea TVA pentru sectorul HoReCa și taxarea coletelor poștale ar urma să compenseze aceste pierderi și să aducă venituri suplimentare.

„Modest, dar totuși pe plus. Nu este o reformă extractivă, dar nici un mare stimulent pentru economie”, a remarcat Ion Sturza.

Totodată, el avertizează că estimările sunt teoretice și că rezultatele finale vor depinde de reacția economiei. În opinia sa, dacă economia va răspunde pozitiv, reforma ar putea aduce în următorii doi-trei ani încă 1,5–2 miliarde de lei la buget. În schimb, dacă vor scădea consumul, vor crește contrabanda sau băncile își vor reduce profitul impozabil prin optimizări fiscale, efectul asupra veniturilor bugetare ar putea deveni aproape neutru.

Sturza observă și o contradicție în filosofia reformei. Deși apreciază că aceasta este aliniată practicilor europene, fostul premier consideră că majorarea impozitării dividendelor și a câștigurilor de capital reduce atractivitatea investițiilor și randamentul capitalului, ceea ce nu reprezintă cel mai puternic argument pentru atragerea investitorilor.

În același timp, Ion Sturza apreciază modul în care Guvernul a comunicat reforma, afirmând că aceasta a fost prezentată „ca la carte”, prin accentul pus pe taxarea băncilor și a produselor cu accize majorate, ceea ce, în opinia sa, demonstrează „o altă formă de comunicare și o maturitate politică a tehnocrației moldovenești”.

În final, fostul premier le recomandă atât susținătorilor, cât și criticilor reformei să nu se grăbească cu concluziile, apreciind că actualul pachet fiscal reprezintă „o variantă acceptabilă pentru aproape toți”, neutră din punct de vedere politic și cu potențial de a avea un impact economic și social pozitiv.