Cuiul din talpa guvernării se adâncește tot mai mult! Scumpirile le-ar putea juca festa

Actuala guvernare s-a pomenit în crizele posibile – pandemia, războiul din Ucraina, însă se descurcă bine, constată fostul vicepremier pentru Reintegrare, Vlad Kulminski.

Potrivit lui, Republica Moldova are nevoie de un model de dezvoltare economică cu dublarea, triplarea veniturilor bugetare pentru îmbunătățirea vieții cetățenilor. Asta e ceea ce se cere.

Succesul sau eșecul acestei guvernări va fi evaluat după criterii economice. Republica Moldova nici nu a avut economie. Problema economică trebuie să fie abordată. Este una strategică. Noțiunea de dezvoltare economică creează și rezistența statului. Pentru că un stat care nu o are nu are nici rezistență”, a declarat Kulmiski în cadrul emisiunii „Puterea a patra” de la N4.

Fostul vicepremier spune că Republica Moldova trece printr-o perioadă foarte grea. „Avem nevoie de o viziune a dezvoltării economice. Acest guvern a fost foarte nefericit pentru că nimerit în toate crizele posibile. Or, calitatea instituțiilor publice din Moldova este la limita critică. Deseori sunt instituții fake”.

Întrebat dacă problema prețurilor este o provocare pentru actuala guvernare, Kulminski a spus că este și asta i-ar putea influența viitorul scor electoral.

Maia Sandu are șanse foarte mari și foarte bune de a câștiga al doilea mandat. Admitem lipsa de alternativă. Este persoană bine intenționata. Or, PAS nu cred că va câștiga al doilea mandat în Parlament. Aici e problema. Privim spre un posibil Guvern de coaliție, dar trebuie să ajungem acolo, pentru că în condițiile actuale lucrurile se schimbă foarte repede”, a comentat fostul vicepremier scorul viitoarelor alegeri.

Ultimele date al Biroului Național de Statistică relevă că inflația anuală a ajuns la 18,5% în februarie.

Banca Națională a Moldovei estimează ca prețurile ar urma să crească cu 20,6%, însă în trimestrul trei inflația ar putea ajunge și la 27% urmare a incertitudinii prețurilor la gaz și energia electrică.

„Inflația va evalua și în continuare sub impactul șocurilor atât de natura cererii, cât și celor asociate ofertei. Cererea agregată, susținută de impulsul fiscal pozitiv și de revigorarea cererii externe, va consemna valori pozitive în creștere în trimestrul I 2022, ulterior diminuându-se continuu, dar menținând caracterul proinflaționist pe parcursul orizontului de prognoză (trimestrul I 2022 – trimestrul IV 2023)”, se arată în ultima decizie de politică monetară a băncii centrale.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#scor #preturi #PAS #parlament

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina