​Moscova îşi caută clienţi noi pentru energie. Spre cine se va orienta dacă Europa nu va mai fi principalul client

08 Apr. 2022, 15:12
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
08 Apr. 2022, 15:12 // Actual //  MD Bani

Se pare că în scurt timp Europa nu va mai fi principalul client al Rusiei în ceea ce privește energia. Moscova va fi nevoită să găsească noi pieţe dacă vrea să rămână o superputere în petrol şi gaze, însă opţiunile sale sunt limitate, scrie Deutsche Welle.

Rusia este cel mai mare exportator atât de petrol, cât şi de gaze la nivel internaţional, iar UE este de multă vreme cel mai bun client al ţării. Războiul din Ucraina a determinat însă blocul să-şi accelereze dramatic planurile de renunţare la combustibilii fosili ruseşti, scrie ZF.

În acest context, Rusia va avea nevoie disperată de clienţi noi. Cine vor fi aceştia?

Rusia se va concentra probabil pe creşterea vânzărilor către clienţii existenţi care nu au venit cu sancţiuni, cum ar fi China. Pe petrol, China este cel mai mare client noneuropean al ţării. Rusia este în prezent al doilea mare furnizor de petrol al Chinei după Arabia Saudită, însă experţii cred că un obiectiv cheie al Kremlinului în anii următori va fi de a-şi devansa rivalii din Orientul Mijlociu pentru a deveni principalul furnizor de petrol al Chinei.

Rusia a fost şi al doilea mare furnizor de cărbune al Chinei anul trecut, ocupând golul lăsat de conflictul comercial al Beijingului cu Australia, notează Bloomberg.

Cărbune şi petrol rusesc plătite în yuani vor intra în curând în China. Mai multe firme chineze au folosit yuani pentru a cumpăra cărbune rusesc în martie, iar primele încăr­cături vor sosi în această lună. Traderii de ţiţei rusesc s-au oferit de asemenea să acorde cumpărătorilor din cea mai mare economie asiatică flexibilitatea de a plăti în yuani. Primele încărcături cumpărate cu moneda chineză vor fi livrate către companiile independente de rafinare în mai.

Tot pe petrol, o altă ţintă majoră pentru Moscova va fi să-şi crească semnificativ volumele vândute Indiei, potrivit Deutsche Welle. Rusia a reprezentat doar 2% din importurile petroliere ale Indiei în 2021, însă situaţia dă deja semne că se schimbă, în martie şi aprilie achiziţiile ţării de petrol rusesc crescând semnificativ.

Totuşi, există îndoieli privind măsura în care ţări precum China şi India vor putea înlocui în ultimă instanţă cererea europeană.

Experţii spun că relaţiile comerciale privind petrolul dintre ţările din Orientul Mijlociu şi ţări ca China şi India au fost cultivate de-a lungul a decenii întregi.

Un alt aspect este cum vor afecta sancţiunile occidentale capacitatea Rusiei de a cumpăra echipamente şi tehnologie necesare pentru producţia petrolieră.

Cât priveşte gazele, Rusiei îi va fi mai dificil decât în cazul petrolului să găsească noi clienţi. Potenţiali clienţi ar fi China, dar şi Pakistanul. Totuşi, finanţările masive necesare pentru construirea de noi gazoducte către aceste ţări pun probleme Rusiei.

Consecinţa pe termen lung este că Rusia nu va mai fi un jucător major pe piaţa mondială de energie, consideră Fernando Ferreira, analist în cadrul companiei de consultanţă în energie Rapidan.

Totuşi, Margarita Balmaceda, din cadrul Harvard University, se îndoieşte de acest lucru, spunând că energia rusească ar putea redeveni acceptabilă pe pieţele europene dacă o coaliţie suficient de puternică de grupuri de interese opuse energiei ruseşti nu va reuşi să convingă strategii pe termen lung să se ţină departe de aceasta.

Aceasta avertizează că există deja semne clare că unele ţări din Europa centrală şi de est, ca Ungaria şi Serbia, vor fi dispuse să cumpere gaze ruseşti pe viitor.

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.