Comerțul Moldovei cu SUA, ținut în lațuri de barierele tarifare! Cel mai mult livrăm votcă, nuci și vinuri

Actualmente, volumul comerțului bilateral cu bunuri între Republica Moldova și SUA este destul de redus. În cadrul exporturilor Moldovei, livrările în SUA au constituit în ultimii cinci ani doar 0,8-1,0% din exportul total de bunuri, SUA situându-se pe locul 18-20 în topul partenerilor comerciali la export ai Moldovei. În ceea ce privește importul, livrările din SUA au reprezentat 1,3-1,5% din importul total de bunuri al Republicii Moldova, SUA plasându-se pe locul 14-15 în topul partenerilor comerciali la import, constată directoarea de programe de la Expert-Grup, Marina Soloviova.

Unul din factorii care deprimă comerțul bilateral este existența barierelor tarifare. Conform Programului tarifar armonizat al SUA, Republica Moldova este inclusă în grupul țărilor în curs de dezvoltare (grupul A) care beneficiază de Sistemul Generalizat de Preferințe (SGP) al SUA. Cu toate acestea, efectele SGP pentru Moldova nu sunt mari: în anul 2020, mai puțin de un sfert din exporturile de produse agro-alimentare din Moldova în SUA au fost eligibile pentru SGP. Având în vedere existența acestor bariere, considerăm oportun de propus extinderea preferințelor destinate grupului A+ din cadrul SGP (țările cel mai puțin dezvoltate) asupra grupului A la unele subpoziții tarifare.

În anul 2021 Republica Moldova a exportat în SUA bunuri în valoare de 31,7 mil. USD și a importat bunuri în valoare de 107,4 mil. USD (Figura 1). Deficitul comercial a constituit 75,7 mil. USD, în creștere cu 77% față de anul 2020. Cu toate că exporturile au sporit cu 24%, majorarea deficitului s-a datorat creșterii mai semnificative a importului de bunuri din SUA (+57%).

Principalele categorii de bunuri exportate în SUA în anul 2020 au fost: produse agro-alimentare (46% din exportul total în SUA), produse ale industriei chimice (17%), materiale plastice și articole din material plastic (15%), materiale textile și articole din aceste materiale (13%), mobilă și părți de mobilă (2%). Circa 15% din exportul Moldovei în SUA reprezintă reexport, în care prevalează articolele de îmbrăcăminte. La import din SUA au prevalat categoriile: vehicule și echipamente de transport (29%); mașini, aparate, echipamente (18%), instrumente și aparate optice, fotografice, de măsură, de control, medico-chirurgicale (16%), produse ale industriei chimice (15%), produse agro-alimentare (9%).

Pentru a impulsiona exporturile moldovenești de bunuri în SUA, considerăm oportun de extins preferințele destinate grupului A+ din cadrul SGP (țările cel mai puțin dezvoltate) și asupra grupului A (din care face parte Moldova) la unele subpoziții tarifare exportate de Moldova în SUA (toate reprezintă produse agroalimentare) (Tabelul 4). Extinderea preferințelor la aceste subpoziții ar cuprinde suplimentar încă cca 10% din exporturile Moldovei de bunuri în SUA. În particular, este vorba de nuci, la al căror import din Moldova SUA aplică actualmente o taxă de 26,5 cenți per kilogram, unele categorii de vinuri (6,3 cenți per litru), prune uscate (14%), miere naturală (1,9 cenți per kilogram), cireșe congelate (14,5%).

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#comert #Moldova #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Titlurile presei care susțin că Trump a cedat în fața presiunilor interne și externe sunt, în general, încă premature. Verdictul nu a fost încă dat, întrucât foarte multe vor depinde de rezultatul negocierilor purtate de Trump cu partenerii comerciali ai Americii în următoarele 90 de zile și mai departe, precum și de evoluția relațiilor dintre SUA și China, notează evz.ro.

Un factor-cheie care îl motivează pe președintele Donald Trump este nevoia de a emana putere și dorința de a o folosi. Inițiativa sa globală, amplă, privind tarifele, marchează o reconfigurare istorică a relațiilor comerciale ale SUA la nivel mondial. Cu toate acestea, este în esență un joc de putere geopolitică care îi vizează pe mulți, dar în special China, care de ani de zile își desfășoară propriul joc de putere. Unii ar spune chiar război neregulat – împotriva SUA, a Occidentului în general și a altora.

În timp ce China este stăpâna lanțurilor globale de producție și de aprovizionare, SUA sunt încă lider în domeniul financiar. Trăim în continuare într-o lume dominată și denominată în dolari, cel puțin pentru moment. Predominanța pe frontul tehnologic, în special IA și domeniile conexe, este încă disponibilă.

Țările terțe care nu sunt pe deplin aliate sau legate de SUA sau China, și care constituie majoritatea națiunilor din întreaga lume, se luptă din ce în ce mai mult în acest mediu concurențial.

Națiunile mai mici și mai vulnerabile vor fi adesea forțate să facă alegeri dificile între marile puteri. Statele mai mari, inclusiv puterile regionale sau de mijloc, vor avea mai multe pârghii pentru a pune marile puteri una împotriva celeilalte și pentru a obține mai multe concesii în interesul propriu.

Pe măsură ce intrăm în al doilea trimestru al secolului XXI, atenția globală principală se concentrează în principal asupra ciocnirii SUA – China. Cu toate acestea, în cadrul ecuației de putere internațională a intereselor concurente și variate, este important să nu subestimăm impactul puterilor de mijloc, care pot modela evenimentele mult peste așteptări în următorii ani și decenii.

Casa Albă a declarat că a fost contactată de mai mult de 50 de țări pentru a discuta despre reducerea tarifelor. Principala țintă a lui Trump, China, a promis să „lupte până la capăt”, după ce președintele american a amenințat cu o nouă taxă de 50%. În cazul în care China nu își retrage taxele de retorsiune asupra a 34% din importurile americane, care urmează să intre în vigoare la 10 aprilie.

Deși Uniunea Europeană se confruntă cu o cotă forfetară de 20 % la exporturile către SUA, multe vor depinde de schimburile comerciale individuale ale fiecărui stat membru cu SUA.

Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a declarat că UE ar putea elimina tarifele la produsele industriale americane, dacă Trump ar elimina în schimb taxele echivalente.

În ciuda titlurilor, amenințarea cea mai presantă cu care se confruntă UE este de fapt dumpingul de produse chinezești în Europa, destinate inițial piețelor americane.

Țările asiatice se confruntă cu cele mai mari tarife, având în vedere proporția mai mare a exporturilor lor din SUA. Cu toate acestea, pragmatismul în soluționarea diferendelor ar putea prevala mai curând în cazul celor care se află sub umbrela de securitate a SUA, inclusiv Japonia, Coreea de Sud și Taiwan. Trump va folosi cu siguranță cartea apărării la masa negocierilor.

În contextul în care Coreea de Sud se află într-o criză constituțională profundă și urmează să organizeze alegeri anticipate, prim-ministrul Japoniei încearcă să obțină un angajament urgent cu Casa Albă și o posibilă vizită personală.

Indonezia, cea mai mare economie din Asia de Sud-Est, a fost lovită de un tarif de 32 %. A refuzat să riposteze și a optat pentru negocieri directe cu SUA.

Vietnamul, un important partener strategic al SUA, a fost una dintre cele mai afectate țări din Asia, cu un tarif de 46 %. Cu toate acestea, diplomația rapidă a președintelui Lam pentru a dezamorsa tensiunile. Au fost demarate discuții pentru eliminarea taxelor și pentru o întâlnire cu Trump.

Deși negocierile comerciale vor urma în mod inevitabil, o întrebare mai amplă rămâne: Cât timp pot rezista piețele și investitorii la incertitudinea și volatilitatea actuale.