Comerțul Moldovei cu SUA, ținut în lațuri de barierele tarifare! Cel mai mult livrăm votcă, nuci și vinuri

13 Apr. 2022, 17:21
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
13 Apr. 2022, 17:21 // Actual //  bani.md

Actualmente, volumul comerțului bilateral cu bunuri între Republica Moldova și SUA este destul de redus. În cadrul exporturilor Moldovei, livrările în SUA au constituit în ultimii cinci ani doar 0,8-1,0% din exportul total de bunuri, SUA situându-se pe locul 18-20 în topul partenerilor comerciali la export ai Moldovei. În ceea ce privește importul, livrările din SUA au reprezentat 1,3-1,5% din importul total de bunuri al Republicii Moldova, SUA plasându-se pe locul 14-15 în topul partenerilor comerciali la import, constată directoarea de programe de la Expert-Grup, Marina Soloviova.

Unul din factorii care deprimă comerțul bilateral este existența barierelor tarifare. Conform Programului tarifar armonizat al SUA, Republica Moldova este inclusă în grupul țărilor în curs de dezvoltare (grupul A) care beneficiază de Sistemul Generalizat de Preferințe (SGP) al SUA. Cu toate acestea, efectele SGP pentru Moldova nu sunt mari: în anul 2020, mai puțin de un sfert din exporturile de produse agro-alimentare din Moldova în SUA au fost eligibile pentru SGP. Având în vedere existența acestor bariere, considerăm oportun de propus extinderea preferințelor destinate grupului A+ din cadrul SGP (țările cel mai puțin dezvoltate) asupra grupului A la unele subpoziții tarifare.

În anul 2021 Republica Moldova a exportat în SUA bunuri în valoare de 31,7 mil. USD și a importat bunuri în valoare de 107,4 mil. USD (Figura 1). Deficitul comercial a constituit 75,7 mil. USD, în creștere cu 77% față de anul 2020. Cu toate că exporturile au sporit cu 24%, majorarea deficitului s-a datorat creșterii mai semnificative a importului de bunuri din SUA (+57%).

Principalele categorii de bunuri exportate în SUA în anul 2020 au fost: produse agro-alimentare (46% din exportul total în SUA), produse ale industriei chimice (17%), materiale plastice și articole din material plastic (15%), materiale textile și articole din aceste materiale (13%), mobilă și părți de mobilă (2%). Circa 15% din exportul Moldovei în SUA reprezintă reexport, în care prevalează articolele de îmbrăcăminte. La import din SUA au prevalat categoriile: vehicule și echipamente de transport (29%); mașini, aparate, echipamente (18%), instrumente și aparate optice, fotografice, de măsură, de control, medico-chirurgicale (16%), produse ale industriei chimice (15%), produse agro-alimentare (9%).

Pentru a impulsiona exporturile moldovenești de bunuri în SUA, considerăm oportun de extins preferințele destinate grupului A+ din cadrul SGP (țările cel mai puțin dezvoltate) și asupra grupului A (din care face parte Moldova) la unele subpoziții tarifare exportate de Moldova în SUA (toate reprezintă produse agroalimentare) (Tabelul 4). Extinderea preferințelor la aceste subpoziții ar cuprinde suplimentar încă cca 10% din exporturile Moldovei de bunuri în SUA. În particular, este vorba de nuci, la al căror import din Moldova SUA aplică actualmente o taxă de 26,5 cenți per kilogram, unele categorii de vinuri (6,3 cenți per litru), prune uscate (14%), miere naturală (1,9 cenți per kilogram), cireșe congelate (14,5%).

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

 

28 Sept. 2026, 16:25
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  Ursu Victor
28 Sept. 2026, 16:25 // Oameni şi Idei //  Ursu Victor

Noul ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, intră în Guvern cu un portofoliu de investiții, două apartamente, un Mercedes și participații în mai multe companii din România. Cele mai importante active din declarația de avere depusă la numire sunt acțiunile deținute la Banca Transilvania, evaluate în document la peste 25,5 milioane de lei românești.

Declarația, completată la 25 septembrie și aferentă veniturilor și averii din 2025, arată că Năsui a încasat anul trecut o indemnizație de 234.832 de lei românești de la Camera Deputaților din România. Mult mai mari au fost însă veniturile sale din investiții: ministrul declară dividende de 1.187.266 de lei românești de la Banca Transilvania, de peste cinci ori mai mult decât indemnizația sa de parlamentar.

În plus, Năsui a obținut 6 206 euro din chiria unui apartament.

Cea mai valoroasă poziție din declarație este participația sa la Banca Transilvania. Documentul indică o valoare declarată de 25.521.447 de lei românești pentru acțiunile deținute. Năsui mai declară participații la societatea de servicii de investiții financiare Muntenia Global Invest, evaluate la 167 760 de lei românești, și la compania de administrare imobiliară Bio Carpatherra, în valoare de 800 de lei.

Ministrul mai deține trei plasamente în titluri emise de Ministerul Finanțelor din România. În declarație sunt înscrise poziții de 168, 200 și 350 de titluri, cu dobânzi indicate de 1,6%, 5% și, respectiv, 6,8%.

La capitolul imobile, Năsui declară două apartamente. Primul, cu o suprafață de 49 de metri pătrați, a fost dobândit în 2007 și apare în declarație cu o valoare de 400.000 de euro. Cel de-al doilea are 99 de metri pătrați, a fost dobândit în 2016 printr-un contract de schimb și este declarat la 177.650 de euro.

În proprietatea ministrului se mai află un teren de 10,6 metri pătrați, destinat construcțiilor și amenajărilor, dobândit în 2016 și declarat cu valoarea de un leu românesc.

Năsui conduce un Mercedes GLC fabricat în 2016, cumpărat în același an. În declarație, automobilul figurează cu o valoare de achiziție de 40 000 de euro și o valoare de piață de circa 20.000 de euro, diferența fiind explicată prin amortizarea în timp.

În contul curent de la Banca Transilvania, ministrul indică aproximativ 24.830 de lei românești. Totodată, în declarație nu sunt înscrise datorii care să depășească pragul legal de raportare.

La capitolul interese personale, Năsui declară calitatea de membru al Asociației CFA România și al Societății pentru Libertate Individuală. De asemenea, acesta figurează ca membru al Biroului Național al Uniunii Salvați România și vicepreședinte al filialei municipale București.

Veniturile din dividende sunt indicate la 1,18 milioane RON  și sunt de aproximativ cinci ori mai mari decât indemnizația sa de parlamentar, iar valoarea declarată a participației la Banca Transilvania depășește 25,5 milioane RON.