Economiștii germani sunt în consens: Renunțarea la gazele rusești aruncă motorul economic al UE în recesiune

În prognoza lor economică comună bianuală, cele mai mari cinci institute economice ale Germaniei și-au redus drastic previziunile privind evoluția produsului intern brut, pe măsură ce războiul din Ucraina încetinește recuperarea economică din criza declanșată de pandemia de coronavirus, arată CNBC.

RWI din Essen, DIW din Berlin, Institutul Ifo din Munchen, IfW din Kiel și IWH din Halle se așteaptă acum ca PIB-ul Germaniei să crească cu 2,7% în 2022 și 3,1% în 2023, presupunând că nu mai există o escaladare economică ulterioară, respectiv că nu se vor impune noi sancțiuni Rusiei, în contextul războiului din Ucraina, care ar opri fluxurile de gaze către Europa din Rusia.

Institutele au proiectat anterior o creștere de 4,8% în 2022.

În cazul unei opriri totale a aprovizionării cu energie din Rusia, institutele germane au prezis o pierdere cumulată anul acesta și următorul an de aproximativ 220 de miliarde de euro (238 de miliarde de dolari), echivalentul a peste 6,5% din producția economică anuală.

Acest lucru ar duce la o creștere de doar 1,9% în acest an și o contracție de 2,2% în 2023.

”Dacă s-ar întrerupe aprovizionarea cu gaze, economia germană ar trece printr-o recesiune bruscă. În ceea ce privește politica economică, atunci ar fi important să sprijinim structurile de producție comercializabile fără a opri schimbările structurale”, a declarat Stefan Kooths, vicepreședinte și director de cercetare pentru cicluri de afaceri și creștere la Institutul Kiel.

Inflația din zona euro a ajuns la 7,5% în luna martie pe o bază anuală, potrivit Eurostat, iar institutele germane prognozează o medie anuală în 2022 de 6,1%, cea mai mare explozie de prețuri din ultimii 40 de ani.

În cazul unei întreruperi a aprovizionării cu energie, institutele germane prognozează o creștere record a inflației anuale până la 7,3%, cel mai ridicat nivel de după Al Doilea Război Mondial.

UE intenționează să interzică importurile rusești de cărbune și lucrează la sancțiuni împotriva petrolului rusesc, deoarece se vrea eliminarea Rusiei din economia globală.

Între timp, președintele rus Vladimir Putin a amenințat, în numeroase ocazii, că va întrerupe aprovizionarea cu gaz către Europa.

Cu toate acestea, se așteaptă că o astfel de mișcare va avea consecințe economice grave pentru ambele părți, în condițiile în care Germania și-a cumpărat 58,9% din gazele naturale din Rusia în 2020, potrivit agenției europene de statistică.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Germania #economie #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

La nivel conceptual, proiectul de lege cu privire la consolidarea independenței Băncii Naționale a Moldovei este bun, a declarat deputatul Ion Chicu. Însă potrivit deputatului nemulțumirile societății față de instituție sunt alimentate de cheltuielile și salariile foarte mari din interiorul BNM.

Chicu a declarat că independența regulatorului bancar este necesară pentru a preveni eventuale ingerințe politice și utilizarea rezervelor Băncii Naționale în scopuri guvernamentale.

„Dacă o instituție care este regulator pe piața bancară poate fi influențată politic de instituțiile statului, tot timpul va fi ispita: hai să mai iau niște bani de acolo. Iar luatul de bani din Banca Națională, din rezervă, este calea directă spre falimentul statului, spre devalorizarea valutei naționale”, a declarat deputatul.

Proiectul examinat de Parlament prevede că BNM și membrii organelor sale de conducere își vor exercita atribuțiile independent și nu vor putea solicita sau accepta instrucțiuni din partea Parlamentului, Guvernului sau altor autorități publice. Documentul transpune norme europene privind independența băncilor centrale.

Chicu spune însă că discuția despre independența BNM nu poate fi separată de modul în care instituția își gestionează cheltuielile.

„Este foarte greu de înțeles și explicat cetățenilor pentru ce un șef de cabinet care îi face cafea guvernatoarei primește peste două milioane de lei salariu pe an”, a declarat deputatul. El a criticat și remunerările de ordinul milioanelor de lei acordate unor angajați sau foști funcționari ai instituției.

Potrivit lui Chicu, nivelul cheltuielilor BNM are relevanță și pentru bugetul de stat, deoarece banca centrală transferă anual o parte din profit către buget.

„Dacă cheltuielile sunt atât de mari, de milioane pe salarii, profitul respectiv este mai mic. Deci întrebarea cetățenilor este logică”, a spus deputatul.

Chicu consideră că BNM trebuie să beneficieze de independență în luarea deciziilor de politică monetară și de reglementare, dar această independență nu ar trebui interpretată drept lipsă de transparență sau ignorarea interesului public.

El s-a pronunțat și pentru menținerea posibilității Curții de Conturi de a verifica activitatea instituției, fără însă a interveni în politica monetară sau în instrumentele specifice ale băncii centrale.

Proiectul cu privire la consolidarea independenței BNM a fost votat de Parlament în prima lectură la 24 septembrie. Inițiativa urmărește alinierea legislației Republicii Moldova la standardele Uniunii Europene privind independența băncilor centrale și interzicerea finanțării directe a sectorului public de către banca centrală.

#independenta #salarii #BNM