Bancherul rus Oleg Tinkov face praf armata lui Putin: E de rahat. 90% dintre ruși sunt contra războiului din Ucraina

Omul de afaceri rus Oleg Tinkov este contra războiului din Ucraina și susține că armata rusă este într-o stare jalnică, iar instituțiile statului sunt împânzite de rude.

Nu văd niciun beneficiar al acestui război nejustificat! Oameni și soldați nevinovați mor. Generalii, treziți din mahmureala, si-au dat seama ca au o armata de rahat. Cum să fie armata bine pregătită, dacă totul în țară este de rahat și se rezumă la nepotism și servilism. Oficialii de la Kremlin sunt șocați că nu doar ei, ci și copiii lor nu vor merge la Marea Mediterană în această vară. Oamenii de afaceri încearcă să-și salveze restul proprietăților… Desigur, există proști care desenează Z, dar proștii din orice țară sunt 10%. 90% dintre ruși sunt împotriva acestui război!” a scris omul de afaceri pe Instagram, citat de Meduza

Oleg Tinkov este un om de afaceri rus. În 2014, el a fost clasat pe locul 15 cel mai bogat om din Rusia, cu o avere netă estimată la 8,2 miliarde de dolari. În 2022, averea sa a fost reevaluată la 0,8 miliarde de dolari.

Tinkov este fondatorul unei rețele de magazine de electrocasnice Technoshock, fabrici de produse congelate Daria, companii de bere și rețea de restaurante Tinkoff. Printre proiectele mai puțin cunoscute – magazinul de muzică Music Shock și casa de discuri Shock Records, Tinkov este fondatorul și președintele consiliului de administrație al Tinkoff Bank (până în 2015 se numea Tinkoff Credit Systems). Banca a fost înființată în 2007 și, de la 1 decembrie 2016, se afla pe locul 45 în ceea ce privește activele și 33 – pentru capitaluri proprii în rândul băncilor rusești.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Tenicov #om de afaceri #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.