Netflix a pierdut 200.000 de utilizatori în primul trimestru. Acțiunile companiei - în cădere liberă

Acţiunile platformei de streaming Netflix au înregistrat miercuri o cădere de până la 26% în tranzacţiile care preced deschiderea Bursei de la New York, după ce platforma a anunţat că a început să piardă utilizatori pentru prima dată în ultimul deceniu, transmite Bloomberg.

În cazul în care scăderile vor continua, valoarea de piaţă a Netflix ar putea fi diminuată cu 40 de miliarde de dolari overnight, ceea ce ar face din titlurile Netflix acţiunile cu cele mai slabe performanţe din indicatorii S&P 500 şi Nasdaq 100.

Potrivit informațiilor, Netflix a pierdut peste 600.000 de clienți în SUA şi Canada. Invadarea Ucrainei de către Rusia a costat Neflix alte 700.000 de clienţi după ce a decis să înceteze serviciile în Rusia, astfel că pe ansamblu compania a pierdut 300.0000 de clienţi în Europa, Orientul Mijlociu şi Africa, scrie Agerpres.

Platforma de streaming a decis să schimbe direcţia după ce a pierdut 200.000 de utilizatori în primele trei luni ale acestui an, prima scădere a numărului de utilizatori înregistrată de Netflix după 2011. Mai grav, Netflix a prognozat că va pierde alţi două milioane de utilizatori în al doilea trimestru, o schimbare importantă de direcţie pentru o companie care în mod regulat câştiga 25 de milioane de utilizatori în decursul unui an.

Netflix a informat că va introduce o opţiune mai ieftină şi susţinută de publicitate pentru utilizatori în următorii ani şi de asemenea va lua măsuri împotriva celor care dezvăluie şi altora parolele lor. În plus, Netflix va reduce cheltuieile pentru filme şi seriale TV ca răspuns la diminuarea numărului de utilizatori.

„Este pur şi simplu şocant. Tot ceea ce au încercat să mă convingă în ultimii cinci ani a fost abandonat într-un singur trimestru”, spune Michael Nathanson, analist la MoffettNathanson LLC.

Motivele care au influențat scăderea numărului de utilizatori sunt faptul că sunt 100 de milioane de gospodării care folosesc serviciile Netflix fără a plăti pentru ele, care se adaugă celor 221,6 milioane de abonaţi plătitori. Compania americană caută modalităţi prin care să îi convingă pe cei care nu plătesc să se aboneze, de exemplu percepând un preţ mai mare de la cei care îşi dezvăluie parolele.

Descurajarea practicilor de schimb de parole este un risc pentru o companie care a început prin a oferi consumatorilor o alternativă mai ieftină şi mai accesibilă la televiziunea prin cablu. Prin obligarea clienţilor să plătească, şi inserarea de publicitate, Netflix începe să semne cu ceea ce a înlocuit.

Asia a fost singura piaţă pe creştere. Netflix a câştigat peste un milion de utilizatori în această regiune graţie unor noi filme şi seriale populare.

#clienti #Netflix #actiuni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.