Supravegherea bazată pe risc a băncilor din Republica Moldova vine să anticipeze riscuri în viitor

22 Apr. 2022, 15:10
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  bani.md
22 Apr. 2022, 15:10 // Bănci şi Finanţe //  bani.md

Supravegherea bazată pe risc a băncilor din Republica Moldova vine să anticipeze riscuri în viitor

Cele 11 bănci din Republica Moldova sunt suficient de bine capitalizate și pot face față oricăror riscuri. Și asta în condițiile în care în ultimii ani instituțiile financiare au trecut prin ample reforme.

Potrivit viceguvernatorului Băncii Naționale a Moldovei, Constantin Șchendra, reglementările din sectorul bancar se dezvoltă după niște crize majore. Anume crizele scot în evidență vulnerabilitățile.

Supravegherea bazată pe risc a băncilor vine să anticipeze anumite riscuri în viitor. Atât Basel III cât și standardul de raportare financiară au fost dezvoltate după criza anului 2009 care a scos în evidentă vulnerabilitățile. Sectorul bancar a cunoscut o modificare dramatică și acest lucru a avut loc și la BNM. Este vorba de o schimbare de paradigmă a modului în care se face banking și a felului în care sectorul bancar este supravegheat de banca centrală. A trebuit să schimbăm felul în care privim băncile și cum muncim zi de zi. Nu este un exercițiu tocmai ușor pentru că implică o schimbare de mentalitate a supraveghetorului. Or, sectorul bancar din întreaga lume a devenit mult mai complex, inclusiv de la noi din țară. Iar dezvoltarea a venit cu o varietate mai mare de servicii dar și cu mai multe surse de risc pentru băncile comerciale”, a explicat Constantin Șchendra în cadrul evenimentului „Descoperă domeniul de supraveghere bancară în BNM”.

În ultimi ani, sistemul bancar moldovenesc a cunoscut o evoluție calitativă a activelor, dar și o reducere a creditelor neperformante care la sfârșitul anului 2021 au totalizat 6,1%.

Activele bancare însumează 118,5 miliarde de lei dintre care 46% sunt credite. Rata de adecvare a capitalului băncilor moldovenești este cea mai bună din regiune. Țara noastră situându-se pe prima poziție cu o rată de 26,1%. Asta arată că instituțiile financiare sunt foarte bine capitalizate. Nivelul suficient de capitalizare arată că băncile pot face față riscurilor”, constată Diana Avtudov, Director la Departamentul supraveghere bancară de la BNM.

Avtudov a atras atenția și asupra celor mai importante reglementări din sistemul bancar moldovenesc. Este vorba de cerințe noi față de guvernanță, organele de conducere, gestionarea riscurilor, funcția de control, dar și evaluarea adecvării capitalului.

Cristina Zaharia, șefa direcției din cadrul Departamentului supraveghere bancară a vorbit pe parcursul evenimentului despre efectuarea controalelor pe teren care se efectuează proporțional cu mărimea, activitățile și profilul de risc al băncii.

Verificările se bazează pe judecăți de valoare, raționamente care nu se referă la încălcările constatate, ci la deficiențe care în opinia supraveghetorului expun banca la riscuri. Prioritățile de supraveghere bancară ale BNM pentru anul 2022 sunt axate pe riscul de credit, procesul de evaluare a adecvării lichidității, riscul asociat al tehnologiilor informaționale, riscurile asociate sistemelor de plăți și guvernanța internă a băncii”, a menționat Zaharia.

Ion Burlea, șeful direcției supraveghere continuă de la BNM a subliniat că BNM face și supravegherea din oficiu a băncilor. „Procesul de supraveghere este un instrument de bază în exercitarea atribuțiilor BNM care permite accesul continuu la cele mai noi detalii cu privire la indicatorii prudențiali, poziția financiară și la unele proiecte de decizii pe care urmează să le adopte băncile. La BNM ajung și rapoarte prudențiale care conțin principalii indicatori, un set de rapoarte financiare unde este descris bilanțul băncii, primim informații cu privire la portofoliul de credite… Primim și rapoarte calitative cu privire la cerințele proprii de capital ale băncilor”, a precizat Burlea.

Realitatea.md amintește că Banca Națională a Moldovei a organizat marți, 12 aprilie 2022, evenimentul public „Descoperă domeniul de supraveghere bancară în BNM”, la care participanții au avut posibilitatea de a interacționa direct cu reprezentanții băncii centrale.

Realitatea Live

20 Aug. 2025, 10:48
 // Categoria: Actual // Autor:  Soroceanu Olga
20 Aug. 2025, 10:48 // Actual //  Soroceanu Olga

În pragul alegerilor parlamentare din 2025, spațiul informațional al Republicii Moldova devine tot mai tensionat, iar influența rețelelor sociale crește semnificativ. Declarația a fost făcut de Petru Macovei, directorul Asociației Presei Independente, într-un interviu pentru grupul de presă REALITATEA.

[bzplayer mp4=”https://youtu.be/esRcdRfA-gw?si=ElfSL-r934DEGub_” youtube=”https://youtu.be/esRcdRfA-gw?si=ElfSL-r934DEGub_” muted=”false” thumbnails=”true”]

 

Potrivit expertului, manipularea opiniei publice prin intermediul Telegram, TikTok și al influencerilor devine tot mai vizibilă, iar provocarea majoră pentru societate este lipsa de gândire critică și de educație media.

„Ca de obicei, înainte de alegeri, situația din spațiul informațional devine mai tensionată, pentru că există încercări ale unor forțe politice de a influența piața media”, afirmă Macovei.

Acesta subliniază că în prezent manipularea are loc mai mult prin rețele sociale și platforme online decât prin canalele media tradiționale.

„Consiliul Audiovizualului își face bine treaba, dar internetul și rețelele sociale nu sunt reglementate, iar orice tentativă de reglementare întâmpină o opoziție puternică”, adaugă el.

Macovei atrage atenția asupra rolului sporit al platformelor Telegram și TikTok. În ceea ce privește mesajele de propagandă, expertul menționează narațiunile repetate privind „militarizarea țării” și presupusa intenție de implicare a Moldovei în războiul din Ucraina împotriva Rusiei.

De asemenea, persistă miturile vechi despre „străinii care ar cumpăra terenurile moldovenești”, vehiculate la fiecare campanie electorală din ultimii ani.

Macovei afirmă că aproximativ 85% din campaniile de dezinformare sunt coordonate:

„Un narativ apare inițial pe un site anonim, este preluat de mass-media tradițională și amplificat de influenceri, ajungând astfel la sute de mii sau chiar milioane de oameni.”

Potrivit directorului API, cea mai mare problemă rămâne respingerea informațiilor verificate de către cetățeni:

„Oamenii preferă să trăiască în propriul lor balon informațional și refuză realitatea, ceea ce îngreunează lupta împotriva dezinformării.”

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII