Moldova se pregătește pentru ce e mai rău! Maia Sandu: Am elaborat planuri de urgenţă pentru scenarii „pesimiste”

04 Mai 2022, 14:58
 // Categoria: Slider // Autor:  bani.md
04 Mai 2022, 14:58 // Slider //  bani.md

Republica Moldova a elaborat planuri de urgenţă pentru scenarii „pesimiste” pe fondul temerilor că ar putea fi atrasă în conflictul din Ucraina vecină, a declarat preşedintele ţării, Maia Sandu.

În cadrul unei conferinţe de presă susţinute miercuri împreună cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel, Sandu a declarat că Moldova nu vede o ameninţare „iminentă” de propagare a tensiunilor din conflictul din Ucraina, în ciuda „provocărilor” separatiştilor pro-ruşi din Transnistria, care au raportat o serie de atacuri şi explozii în regiune, pe care le-au atribuit Kievului.

Sandu şi guvernul său au pus incidentele pe seama grupărilor separatiste „pro-război” şi au denunţat comentariile de luna trecută ale unui general rus, potrivit cărora Rusia ar avea ca obiectiv să acapareze teritoriul ucrainean pentru a face legătura cu separatiştii din Moldova.

Ucraina a acuzat Rusia că încearcă să atragă Moldova în război. Kremlinul şi-a exprimat „îngrijorarea” cu privire la situaţia din regiunea separatistă din Moldova.

Întrebată dacă este îngrijorată de tensiunile din zilele următoare, Sandu a răspuns: „nu vedem nicio ameninţare iminentă pentru viitorul apropiat, dar, desigur, avem planuri de urgenţă pentru astfel de scenarii, care sunt mai puţin optimiste sau care sunt pesimiste”.

Ea a repetat descrierea tensiunilor ca fiind „provocări” ale separatiştilor şi a declarat că poliţia face tot ce poate pe partea sa de Nistru pentru a asigura stabilitatea.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

 

30 Sept. 2026, 12:44
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Grîu Tatiana
30 Sept. 2026, 12:44 // Bani și Afaceri //  Grîu Tatiana

Aproximativ 147 de întreprinderi din Republica Moldova ar putea fi încadrate suplimentar în categoria IMM, după modificarea criteriilor de clasificare. Guvernul a aprobat proiectul de lege care actualizează cadrul de funcționare și susținere a întreprinderilor mici și mijlocii și îl aliniază la regulile Uniunii Europene. 

Una dintre principalele modificări vizează pragurile financiare. O companie va putea fi considerată IMM dacă are o cifră de afaceri anuală netă de cel mult 50 de milioane de euro, față de 25 de milioane de euro în prezent, și/sau active totale de cel mult 43 de milioane de euro, comparativ cu 21,5 milioane de euro. Pentru întreprinderile mijlocii se menține limita de cel mult 249 de angajați.

Totodată, vor fi introduse reguli europene pentru stabilirea statutului unei companii în funcție de relația cu alte întreprinderi. Proiectul stabilește trei categorii: întreprinderi autonome, partenere și legate. La determinarea dimensiunii unei companii vor putea fi luate în calcul datele întreprinderilor cu care aceasta are relații de proprietate sau control.

O altă noutate este introducerea categoriei întreprinderilor mici cu capitalizare medie – small mid-caps. În această categorie vor intra companiile cu mai puțin de 750 de angajați și cu o cifră de afaceri anuală de cel mult 150 de milioane de euro sau active totale de cel mult 129 de milioane de euro. Aceste întreprinderi nu vor fi considerate IMM-uri, însă vor putea beneficia de măsuri de sprijin, instrumente financiare și scheme de ajutor de stat atunci când acestea vor prevedea expres aplicarea lor pentru această categorie.  Categoria small mid-caps va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2028, potrivit dispozițiilor tranzitorii ale proiectului.

Proiectul extinde și posibilitățile de finanțare ale IMM-urilor. Fondul de garantare pentru IMM-uri, gestionat în cadrul ODA, va putea emite garanții nu doar pentru obligațiile față de bănci și organizații de creditare nebancară, ci și pentru obligațiunile emise de IMM-uri.

Potrivit notei informative, măsura urmărește diversificarea surselor de finanțare și reducerea dependenței companiilor de creditarea bancară. La sfârșitul anului 2024, 82,6% din valoarea creditelor acordate IMM-urilor provenea din sectorul financiar-bancar, iar 17,4% din sectorul financiar nebancar.

În paralel, este creat cadrul juridic pentru susținerea oficială a creditelor la export, prin garanții sau asigurări, finanțare directă ori refinanțare, sprijin privind rata dobânzii sau combinarea acestor instrumente. Guvernul va putea desemna ODA și alte instituții drept agenții de credit la export ale statului.

După adoptare în Parlament, legea va intra, în principal, în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, în timp ce unele prevederi au termene distincte de aplicare.