De la „negociabil” la cifre: cine și ce salarii are în Moldova

04 Mai 2022, 16:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
04 Mai 2022, 16:45 // Bani și Afaceri //  MD Bani

În luna aprilie, echipa Rabota.md a găsit o nouă modalitate de a-i ajuta pe moldovenii aflați în procesul anevoios de căutare a unui loc de muncă. Am atestat o creștere a numărului de abonați pe canalul nostru de Telegram și am decis să-l folosim pentru a construi punți între solicitanții ofertelor de lucru și angajatori.

Ce am făcut

Am lansat canalul Salarii În Moldova, unde persoanele în căutarea unui loc de muncă pot afla ceea ce-i interesează cel mai mult: ce salarii oferă angajatorii. Noi monitorizăm anunțurile de angajare în care este indicat salariul, precum și modificarea acestuia. Timp de trei săptămâni, audiența canalului a depășit cifra de 3.000 de solicitanți de locuri de muncă, atât activi, cât și pasivi.

Cum funcționează

Din primele zile, abonații canalului discută despre salariul oferit de angajatori și îl compară. Acest fapt ajută la formarea unei păreri clare privind intervalul salarial pentru un anumit post vacant – o chestie dificilă pentru solicitanți, având în vedere că despre bani se discută abia la interviul de angajare.

Foarte curând, în rândul abonaților canalului Salarii în Moldova s-au regăsit și angajatorii. Reprezentanții companiilor răspund la întrebările solicitanților despre specificul muncii, programul de muncă și alte condiții.

În plus, aceștia au avut posibilitatea să monitorizeze starea de spirit a potențialilor angajați și să-și adapteze propunerile ținând cont de opinia publică.

Astfel, Rabota.md a creat un spațiu pentru un dialog transparent între solicitanții de locuri de muncă și angajatori. O dată cu apariția canalului Salarii în Moldova, am observat că tot mai multe companii au început să indice salariul în anunțurile de angajare. Sperăm că această tendință va continua.

P. 

22 Oct. 2026, 09:59
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
22 Oct. 2026, 09:59 // Actual //  Ursu Victor

Prețurile petrolului ar putea rămâne la niveluri ridicate mult mai mult decât anticipau investitorii și alimentează un nou val de presiuni inflaționiste asupra economiei mondiale. Contractele futures pentru livrările din 2027 s-au scumpit în ultimele săptămâni, iar analiștii avertizează că efectele războiului cu Iranul asupra pieței energetice riscă să se prelungească și anul viitor și afectează costurile de transport, producție și dobânzile, relatează Axios.

Potrivit datelor de piață analizate de publicația americană, contractele futures pentru petrol cu livrare în ianuarie 2027 au crescut cu 17% de la începutul lunii septembrie, depășind pragul de 97 de dolari pentru un baril. Este cel mai ridicat nivel înregistrat de aceste contracte de la izbucnirea războiului cu Iranul.

Scumpirile sunt vizibile și pentru celelalte perioade de livrare. Contractele pentru iunie 2027 au avansat cu 18%, până la 88 de dolari pe baril, în timp ce cele pentru decembrie au crescut cu 13%, ajungând la aproximativ 81 de dolari. Deși piețele continuă să anticipeze o anumită ieftinire a petrolului pe parcursul anului viitor, reducerea așteptată este mult mai modestă decât estimările de acum câteva săptămâni.

Schimbarea de perspectivă vine după ce, la sfârșitul verii, investitorii mizau pe diminuarea tensiunilor cu Iranul și pe reluarea livrărilor de petrol din Orientul Mijlociu. Aceste speranțe au fost însă înlocuite de temeri privind persistența riscurilor geopolitice și costurile ridicate ale transportului maritim.

Un factor suplimentar de vulnerabilitate îl reprezintă diminuarea rezervelor de petrol. Stocurile au contribuit inițial la amortizarea șocului provocat de întreruperea livrărilor din Orientul Mijlociu, însă o parte importantă a acestora a fost consumată de la începutul conflictului. În consecință, economia mondială devine mai expusă unui eventual nou salt al cotațiilor.

Situația complică inclusiv calculele băncilor centrale. În mod tradițional, instituțiile monetare au tratat scumpirile energiei drept șocuri temporare, evitând să reacționeze excesiv prin majorarea dobânzilor. Persistența prețurilor ridicate riscă însă să transforme aceste creșteri într-o sursă de inflație de durată, cu efecte asupra consumului, investițiilor și ritmului de creștere economică.

Paradoxal, exporturile de petrol din Golful Persic au revenit chiar peste nivelurile anterioare războiului. Potrivit Wall Street Journal, care citează datele companiei Kpler, livrările au depășit 24 de milioane de barili pe zi în săptămâna încheiată la 18 octombrie, comparativ cu 23,3 milioane de barili înaintea conflictului.

Recuperarea a fost posibilă prin utilizarea unor rute alternative și prin transferarea petrolului între nave în afara Strâmtorii Ormuz. Aceste soluții presupun însă cheltuieli suplimentare și riscuri de securitate considerabile.

Christopher Haines, responsabil pentru piața mondială a petrolului în cadrul Energy Aspects, avertizează că posibilitățile de majorare a exporturilor din Orientul Mijlociu rămân limitate, chiar și cu mecanismele alternative de transport. În plus, restabilirea încrederii companiilor maritime și a asigurătorilor că navele nu vor fi atacate va fi extrem de dificilă.

Economistul Robin Brooks consideră că scumpirea petrolului este determinată într-o măsură importantă de creșterea costurilor de transport și de teama unor noi atacuri, nu doar de un deficit fizic de țiței. Potrivit estimărilor sale, exporturile din Golful Persic recuperaseră deja 91% din nivelul anterior războiului, iar prima de risc asociată conflictului adaugă cel puțin 20 de dolari la prețul unui baril.

În paralel, administrația președintelui american Donald Trump încearcă să reducă prețurile carburanților înaintea alegerilor legislative de la mijlocul mandatului. Una dintre măsurile recente vizează facilitarea accesului pe piață al unor volume suplimentare de motorină rusească. Efectele ar putea fi însă limitate, deoarece atacurile ucrainene asupra rafinăriilor din Rusia și sancțiunile care îngreunează reparațiile restrâng capacitatea Moscovei de a majora exporturile.