Mișcări tectonice la CNPF! Anunț bombă de la tribuna Parlamentului. Se schimbă legea

05 Mai 2022, 12:29
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
05 Mai 2022, 12:29 // Actual //  bani.md

Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) va fi reformată prin reducerea numărului de membri ai Consiliului de Administrație al acesteia.

În cadrul ședinței în plen, deputații au votat în prima lectură proiectul de lege pentru modificarea legii privind Comisia Națională a Pieței Financiare.

Noua structură și componență a Consiliului de Administrație va fi compusă dintr-un director general și doi directori. Prin urmare deciziile vor fi luate cu un cvorum de minim doi directori din trei.

În opinia autorilor proiectului de lege, un grup de deputați ai Fracțiunii parlamentare ”Partidul Acțiune și Solidaritate”,  reformarea CNPF va duce la debirocratizarea, simplificarea și eficientizarea în luarea deciziilor de către organul colegial al acesteia, precum și la reducerea cheltuielilor legate de întreținerea instituției.

”În multe țări europene, cu piețe financiare mult mai mari decât cea a Republicii Moldova, asemenea instituții funcționează foarte bine cu doar  trei, cel mult – patru directori ai organului colegial”, a argumentat președintele Comisiei economie, buget și finanțe, Dumitru Alaiba.

Menționăm că, în actuala formă de organizare, Consiliul de Administrație al CNPF are cinci membri, inclusiv președintele.

În data de 9 septembrie 2021, Parlamentul a adoptat hotărârea privind revocarea membrilor Consiliului de administrație al Comisiei Naționale a Pieței Financiare: președintelui Valeriu Chițan, vicepreședinților Nina Dosca și Iurie Filip, membrului Viorel Miron. Legislativul a apreciat drept nesatisfăcătoare și lipsită de performanță activitatea membrilor Consiliului de administrație al CNPF.

Pe 7 octombrie, a fost numit un nou vicepreședinte al Consiliului de administrație al Comisiei Naționale a Pieței Financiare – Vitalie Lemne. Pe 21 ianuarie 2022, Cornelia Cozlovschi a fost desemnată membru și președinte al Consiliului de administrație, iar Adrian Gheorghiță – membru și vicepreședinte.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

22 Iun. 2026, 14:38
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
22 Iun. 2026, 14:38 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Piața valutară din Republica Moldova s-a temprat în luna mai 2026, după ce cererea de valută din partea agenților economici a scăzut mai rapid decât oferta provenită de la populație. Drept urmare, gradul de acoperire a cererii nete de valută prin oferta netă de valută de la persoanele fizice a urcat la 91,1%, față de 80,5% în aprilie, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM).

Datele arată că oferta netă de valută de la persoanele fizice s-a redus cu 13,9 milioane de euro (-5%), până la 264,7 milioane de euro. În același timp, cererea netă de valută din partea agenților economici a înregistrat o scădere mult mai pronunțată, de 55,3 milioane de euro (-16%), coborând la 290,6 milioane de euro.

Astfel, diferența dintre cererea companiilor și oferta populației s-a redus considerabil, ceea ce a contribuit la echilibrarea pieței valutare.

Pe parcursul lunii mai, Banca Națională nu a intervenit pe piața valutară locală, semn că raportul dintre cerere și ofertă nu a generat presiuni care să necesite intervenția regulatorului.

În primele cinci luni ale anului, oferta netă de valută de la persoanele fizice a totalizat 1,29 miliarde de euro, în creștere cu 9,6% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Cererea netă de valută din partea agenților economici a ajuns la 1,44 miliarde de euro, cu 6,8% peste nivelul înregistrat în ianuarie-mai 2025.

Ca rezultat, gradul de acoperire a urcat la 89,3% în primele cinci luni ale anului, față de 87% în perioada similară din 2025.

Datele BNM mai arată că leul moldovenesc s-a apreciat ușor față de moneda europeană. Cursul mediu a evoluat de la 20,2124 lei pentru un euro în aprilie la 20,1620 lei pentru un euro în mai.

Euro a continuat să domine structura ofertei de valută provenită de la populație, cu o pondere de 67,7%, confirmând rolul principal al monedei unice europene în transferurile și economiile cetățenilor.