BNM înăsprește politica monetară pentru a preveni agravarea consecințelor în viitor

Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei (BNM) a decis, cu vot unanim, să majoreze rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt cu 3 puncte procentuale (p.p.) până la nivelul de 15,50 la sută anual. De asemenea, se stabilesc ratele de dobândă la creditele overnight, la nivelul de 17,50 la sută anual și de 13,50 la sută anual la depozitele overnight.

Totodată, pentru perioada 16 mai 2022 – 15 iunie 2022, este prevăzută majorarea normei rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în lei moldovenești și în valută neconvertibilă cu 2 p.p. până la nivelul de 30,0 la sută din baza de calcul al, iar pentru norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în valută liber convertibilă se majorează cu 3 p.p. până 33,0 la sută.

Hotărârea are la bază o nouă prognoză a inflației, care vine în contextul efectelor crizei pandemice și a războiului din Ucraina, cu impact sever și asupra situației social-economice din Republica Moldova.

Procesele inflaționiste au la bază creșterea prețurilor internaționale la resurse energetice și la produse alimentare, dar și problemele specifice doar țării noastre din cauza dependenței lanțurilor de aprovizionare locale de agenții economici din Ucraina. Acestea au fost provocate de criza postpandemică și amplificate de războiul din Ucraina.

Prognoza arată că inflația va fi mai înaltă și mai persistentă și necesită aplicarea unor măsuri de politică monetară mai restrictivă, care va permite crearea condițiilor pentru revenirea la echilibru și creșterea economică la nivelul potențial.

Decizia urmărește atenuarea presiunilor inflaționiste, ancorarea așteptărilor inflaționiste, protejarea economiilor populației, în mod special, stimularea creșterii ratelor la depozitele bancare și, ca rezultat, menținerea stabilității financiare.

Șocurile inflaționiste primare provoacă și efecte secundare, în special prin ajustarea semnificativă a tarifelor la utilități, îndeosebi acolo unde deciziile de majorare nu au fost luate la timp.

În contextul celor expuse, Banca Națională a Moldovei, la fel ca alte bănci centrale, inclusiv din multe țări cu economii avansate, recurge la înăsprirea măsurilor de politică monetară. Deciziile respective se impun pentru a preveni consecințele mult mai dureroase din viitor și a evita extinderea sărăciei în rândul populației. Cu atât mai mult că Republica Moldova este o țară mică și cu o economie deschisă, deci vulnerabilă în fața unui impact foarte puternic din exterior.

BNM va continua să monitorizeze cu prudență evoluția componentelor inflației și a factorilor de natură să afecteze dinamica acesteia, precum și riscurile și incertitudinile extraordinare cauzate de războiul din țara vecină.

Banca Națională a Moldovei este gata, la necesitate, să intervină cu măsurile necesare. În același timp, BNM monitorizează situația din sistemul bancar al Republicii Moldova, care este stabil și viabil, iar rezervele valutare rămân la un nivel confortabil pentru a asigura în continuare stabilitatea financiară a Republicii Moldova.

De asemenea, pe data de 13 mai 2022 va fi publicat cel de-al doilea Raport asupra inflației din anul curent.

#politică monetară #inflație #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Tot mai puține companii din Republica Moldova intenționează să investească în dezvoltarea afacerilor, pe fondul incertitudinilor economice și al riscurilor regionale. Ponderea întreprinderilor care planifică investiții noi în 2026 a coborât de la 40% la aproximativ 32%, ceea ce înseamnă că doar una din trei firme mai are asemenea planuri, potrivit Raportului Comisiei Europene privind Republica Moldova, publicat miercuri, 4 noiembrie.

Potrivit documentului, declinul intențiilor de investiții este mai pronunțat în rândul întreprinderilor micro și mici, în timp ce companiile mari raportează o creștere a disponibilității de a investi. Această diferență sugerează că afacerile de dimensiuni reduse sunt mai vulnerabile la incertitudinile economice și la riscurile care afectează mediul de afaceri.

Comisia Europeană constată că, deși autoritățile de la Chișinău au intensificat eforturile pentru îmbunătățirea climatului investițional, problemele structurale ale economiei și consecințele războiului Rusiei împotriva Ucrainei continuă să afecteze activitatea companiilor.

„Ponderea companiilor care planifică noi investiții în 2026 a scăzut de la 40% la aproximativ 32%, întreprinderile mari raportând intenții sporite de investiții, iar întreprinderile micro și mici o diminuare”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul atrage atenția și asupra incertitudinii cu privire la modificările cadrului de reglementare. Potrivit raportului, agenda reformelor regulatorii nu este făcută publică, ceea ce limitează capacitatea companiilor de a anticipa schimbările legislative și de a-și planifica investițiile.

Problema devine cu atât mai importantă în contextul alinierii accelerate a legislației Republicii Moldova la normele Uniunii Europene, proces care presupune modificări frecvente ale regulilor aplicabile mediului de afaceri.

În același timp, Comisia Europeană recunoaște progresele înregistrate în ultimii șase ani în reducerea birocrației. Printre acestea se numără simplificarea procedurilor de înregistrare a companiilor, diminuarea costurilor de lansare a unei afaceri și eliminarea unor cerințe administrative.

Autoritățile au continuat, de asemenea, să ofere sprijin financiar întreprinderilor pentru modernizarea capacităților de producție, îmbunătățirea eficienței energetice și dezvoltarea inovațiilor.

Cu toate acestea, investițiile străine directe rămân la un nivel redus. Potrivit datelor prezentate de Comisia Europeană, intrările de investiții străine directe au reprezentat 1,8% din PIB în 2025, comparativ cu 2% în anul precedent.

Raportul subliniază că investițiile străine sunt afectate inclusiv de războiul din Ucraina, care continuă să genereze riscuri pentru investitorii interesați de piața moldovenească.

Pentru atragerea capitalului extern, Guvernul a extins mecanismul ghișeului unic destinat investitorilor și a creat Harta Investițională a Republicii Moldova. Totodată, noua Lege cu privire investițiile, menită să consolideze cadrul juridic și să faciliteze proiectele strategice, fusese adoptată în prima lectură în septembrie 2026.

Comisia Europeană menționează și organizarea primei Conferințe de Investiții UE–Moldova în 2026, în urma căreia au fost semnate mai multe memorandumuri de înțelegere cu investitori privați. Aceste documente indică interes pentru anumite proiecte, dar nu echivalează automat cu investiții deja realizate.

În evaluarea sa generală, Bruxelles-ul constată că Republica Moldova a înregistrat progrese în reducerea poverii administrative și în dezvoltarea programelor de sprijin pentru afaceri. Totuși, nivelul scăzut al investițiilor străine, deficitul de forță de muncă și incertitudinile economice continuă să limiteze competitivitatea economiei.

Scăderea ponderii companiilor care intenționează să investească de la 40% la 32% reprezintă o reducere de opt puncte procentuale, echivalentă cu o diminuare relativă de 20%. Indicatorul reflectă intențiile declarate de investiții, nu o reducere deja înregistrată a volumului investițiilor efective.

#companii #Investiții #bani