Cei 12 nemți care au fost jucați pe degete de Putin

06 Mai 2022, 11:36
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
06 Mai 2022, 11:36 // Actual //  bani.md

Războiul Rusiei împotriva Ucrainei a aruncat în aer relația Germaniei cu regimul de la Moscova, iar Berlinul se vede acum trecând printr-un proces dureros de introspecție, îndoială de sine și recriminare, scrie Politico. După ani de zile în care germanii au susținut că un pic de „politică răsăriteană” (Ostpolitik) ar fi tot ce este nevoie pentru a ține Rusia în frâu, elita politică, academică și jurnalistică din Germania are o nouă dilemă: Cum au putut să se înșele atât de tare în privința Rusiei?

Aproape niciodată în istorie nu s-a mai întâmplat ca încrederea unei țări în propriile forțe și imaginea ei despre locul pe care îl ocupă în lume să fie atât de zdruncinate peste noapte, scrie Politico, citat de digi24.ro.

Cancelarul Olaf Scholz, un social-democrat care a preluat conducerea țării după plecarea Angelei Merkel în decembrie, a anunțat o schimbare de 180 de grade a politicii de apărare a Germaniei imediat după ce Rusia a invadat Ucraina.

Supranumit Zeitenwende („schimbare istorică”), planul include angajamentul de a aloca 100 de miliarde de euro pentru apărare în cât mai scurt timp.

Doar câteva săptămâni mai târziu, panica instaurată în rândul oficialilor de la Berlin în privința acțiunilor lui Vladimir Putin a lăsat loc unei atitudini mai sfidătoare față de aliații săi care cer Germaniei să accelereze aprovizionarea Ucrainei cu arme mai serioase decât rachetele din era sovietică pe care le-a trimis până acum.

Această încăpățânare amintește de faptul că relația Germaniei cu Rusia nu a fost clădită peste noapte. Procesul a durat ani de zile, iar la final toată țara a devenit complice, scrie Politico.

Angela Merkel

Niciun german nu este mai responsabil pentru criza din Ucraina decât Angela Merkel, scrie Politico. Cancelarul, care a condus Germania din 2005 până în 2021, a fost principala voce din spatele refuzului de a primi Ucraina în alianța NATO.

Merkel a insistat mereu că Putin este o persoană cu care se poate negocia, în ciuda multelor evenimente care demonstrau contrariul, precum invadarea Georgiei, bombardarea Siriei, anexarea Crimeei, războiul din Donbas, doborârea zborului MH-17, asasinarea criticilor Kremlinului sau otrăvirea lui Alexei Navalnîi.

Frank-Walter Steinmeier

Un om de încredere al fostului cancelar al Germaniei, Gerhard Schröder, Steinmeier a fost unul dintre promotorii formării alianței energetice cu Rusia prin gazoductul Nord Stream încă de la începutul proiectului.

La fel ca mulți alți social-democrați, Steinmeier a spus că proiectul va garanta pacea prin crearea unei dependențe reciproce între Germania și Rusia.

Gerhard Schröder

După ce a pierdut postul de cancelar în favoarea lui Merkel în 2005, Schröder ar fi putut să se retragă din activitate și să ducă o viață liniștită împreună cu familia sa în Hanovra, scrie Politico. Perioada petrecută de Schröder la șefia Germaniei a fost, probabil, cea mai reușită guvernare dintr-o întreagă generație și, dacă s-ar fi retras la timp, fostul cancelar ar fi rămas un lider politic de admirat.

Joe Kaeser

Este adevărat că liderii politici ai Germaniei poartă mare parte din responsabilitate pentru abordarea naivă a țării față de Rusia, însă la fel de adevărat este că oficialii au fost și împinși de la spate în acest sens, scrie Politico. Și nimeni nu a împins mai tare decât Kaeser.

Wolfgang Reitzle

Reitzle a fost principala forță din spatele gigantului industrial al gazelor naturale, Linde, pentru ultimii 20 de ani și a crescut implicarea companiei pe piața din Rusia.

Puțini directori germani au fost mai apropiați de guvernul lui Putin decât Reitzle, un fost director de la BMW care a fost mai întâi director executiv și apoi președinte al Linde, un post pe care nu îl mai ocupă din martie.

Matthias Platzeck

Un fost premier al statului german Brandenburg și lider social-democrat, Platzeck a reprezentat fața mai blândă la Berlin a agresiunii ruse, scrie Politico. Născut și crescut în Germania comunistă, Platzeck, care a admis că este un iubitor al cinematografului sovietic, a încercat să îi convingă pe germani că nu au de ce să se teamă de Rusia.

Georg Restle

Un reporter binecunoscut din Germania și prezentator al jurnalului de știri primetime numit „Monitor”, Restle a susținut ideea controversată că expansiunea în estul Europei a alianței NATO este de vină pentru acțiunile agresive ale Rusiei.

Friedrich Merz

La o primă vedere, Merz, noul lider al conservatorilor germani, pare să nu aibă nicio legătură cu Rusia. Cu toate acestea, Merz, care a câștigat șefia Uniunii Creștin-Democrate (CDU) la a treia încercare, s-a poziționat de mai multe ori de partea greșită a istoriei, scrie Politico.

Jürgen Habermas

Habermas, „filozoful neoficial al Germaniei”, în vârstă de 92 de ani a reprezentat un oracol al stângii politice din Germania timp de mai multe decenii și a afirmat că Berlinul a luat decizia corectă când a refuzat să trimită arme în Ucraina, scrie Politico.

Manuela Schwesig

Fost ministru al familiei pe vremea lui Merkel, social-democratul a devenit premier al statului Mecklenburg-Vorpommern în 2017 și era văzută de mulți ca reprezentând viitorul partidului – până când și-a făcut apariția pe scenă Nord Stream 2.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

 

17 Apr. 2026, 16:34
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
17 Apr. 2026, 16:34 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Prețurile la petrol au intrat pe o pantă descendentă după ce Iranul a anunțat redeschiderea completă a Strâmtorii Ormuz pentru navigația comercială, semnal puternic de detensionare în regiune după acordul de încetare a focului.

Ministrul de externe Abbas Araghchi a declarat că toate navele comerciale pot tranzita liber strâmtoarea „pe toată durata armistițiului”, în baza înțelegerii privind încetarea focului în Liban.

Decizia vine la scurt timp după ce președintele SUA, Donald Trump, a anunțat un armistițiu de 10 zile între Liban și Israel, reducând riscurile pentru una dintre cele mai importante rute energetice din lume.

Pe fondul acestor evoluții, piața a reacționat imediat: petrolul Brent s-a prăbușit cu aproximativ 10%, coborând spre nivelul de 89 de dolari pe baril, după ce anterior depășise pragul de 100 de dolari. Scăderea reflectă diminuarea temerilor legate de întreruperea livrărilor prin Ormuz, rută prin care trece circa o cincime din petrolul global.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!