Recolta de cereale a Ucrainei va scădea în 2022. Jumătate din terenurile agricole sunt în zone de război

13 Mai 2022, 14:22
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
13 Mai 2022, 14:22 // Actual //  bani.md

Recolta Ucrainei de cereale va fi mult mai redusă anul acesta decât în 2021, anunță ministrul ucrainean al Agriculturii, Mikola Solski. Jumătate din terenul însămânţat cu grâu se află în zone unde se desfăşoară lupte intense sau sunt ocupate de forţele ruseşti.

„Recolta din acest an va fi mult mai redusă decât cea de anul trecut, dar încă vorbim de cantităţi mari. Nu vom putea evita faptul că vom avea pierderi mari la grâu”, a afirmat Mikola Solski la Stuttgart, înaintea reuniunii miniştrilor Agriculturii din G7 (principalele ţări industrializate din lume), potrivit Reuters, preluată de Agerpres.

Oficialul ucrainean se aşteaptă ca încă 30-40 milioane de tone de cereale să fie exportate, adăugând că Ucraina şi aliaţii trebuie să lucreze la încheierea blocadei porturilor de la Marea Neagră pentru exportul cerealelor, iar porturile de la Marea Baltică ar putea oferi oportunităţi logistice pentru exporturi.

Înainte de invazia Rusiei din 24 februarie, ţara exporta lunar până la şase milioane tone de cereale. Războiul a generat volatilitate pe pieţele financiare internaţionale, ducând la creşterea preţurilor la materiilor prime şi afectând logistica.

24 Sept. 2026, 17:01
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
24 Sept. 2026, 17:01 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

La nivel conceptual, proiectul de lege cu privire la consolidarea independenței Băncii Naționale a Moldovei este bun, a declarat deputatul Ion Chicu. Însă potrivit deputatului nemulțumirile societății față de instituție sunt alimentate de cheltuielile și salariile foarte mari din interiorul BNM.

Chicu a declarat că independența regulatorului bancar este necesară pentru a preveni eventuale ingerințe politice și utilizarea rezervelor Băncii Naționale în scopuri guvernamentale.

„Dacă o instituție care este regulator pe piața bancară poate fi influențată politic de instituțiile statului, tot timpul va fi ispita: hai să mai iau niște bani de acolo. Iar luatul de bani din Banca Națională, din rezervă, este calea directă spre falimentul statului, spre devalorizarea valutei naționale”, a declarat deputatul.

Proiectul examinat de Parlament prevede că BNM și membrii organelor sale de conducere își vor exercita atribuțiile independent și nu vor putea solicita sau accepta instrucțiuni din partea Parlamentului, Guvernului sau altor autorități publice. Documentul transpune norme europene privind independența băncilor centrale.

Chicu spune însă că discuția despre independența BNM nu poate fi separată de modul în care instituția își gestionează cheltuielile.

„Este foarte greu de înțeles și explicat cetățenilor pentru ce un șef de cabinet care îi face cafea guvernatoarei primește peste două milioane de lei salariu pe an”, a declarat deputatul. El a criticat și remunerările de ordinul milioanelor de lei acordate unor angajați sau foști funcționari ai instituției.

Potrivit lui Chicu, nivelul cheltuielilor BNM are relevanță și pentru bugetul de stat, deoarece banca centrală transferă anual o parte din profit către buget.

„Dacă cheltuielile sunt atât de mari, de milioane pe salarii, profitul respectiv este mai mic. Deci întrebarea cetățenilor este logică”, a spus deputatul.

Chicu consideră că BNM trebuie să beneficieze de independență în luarea deciziilor de politică monetară și de reglementare, dar această independență nu ar trebui interpretată drept lipsă de transparență sau ignorarea interesului public.

El s-a pronunțat și pentru menținerea posibilității Curții de Conturi de a verifica activitatea instituției, fără însă a interveni în politica monetară sau în instrumentele specifice ale băncii centrale.

Proiectul cu privire la consolidarea independenței BNM a fost votat de Parlament în prima lectură la 24 septembrie. Inițiativa urmărește alinierea legislației Republicii Moldova la standardele Uniunii Europene privind independența băncilor centrale și interzicerea finanțării directe a sectorului public de către banca centrală.