În 2020 au scăzut emisiile de gaze cu efect de seră. Care este motivul

16 Apr. 2021, 15:44
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
16 Apr. 2021, 15:44 // Actual //  MD Bani

Emisiile de gaze cu efect de seră provenite de la toţi operatorii care intră sub incidenţa sistemului Uniunii Europene de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) au înregistrat un declin de 13,3% în 2020, comparativ cu 2019, iar cele ale companiilor aeriene au scăzut cu aproape două treimi, a anunţat Comisia Europeană, transmite Reuters.

„Chiar dacă este unul din sectoare cele mai vulnerabile la pandemia de coronavirus (COVID-19), aviaţia a înregistrat cea mai semnificativă reducere a emisiilor, de 64,1%”, a informat Executivul comunitar.

În sectorul energiei, emisiile au scăzut cu 14,9%, în urma consumului mai redus de electricitate şi a înlocuirii producerii de energie pe bază de cărbune cu gazele naturale. Emisiile industriale au înregistrat un declin de 7%, în special în sectorul oţelului, scrie AGERPRES.

Emisiile totale verificate de gaze cu efect de seră de la instalaţiile staţionare, cum ar fi fabricile şi centralele electrice, s-au situat la 1,331 milioane de tone echivalent dioxid de carbon (CO2e) în 2020, un declin de 11,2%.

Emisiile din industria aviaţiei au scăzut la 24,5 milioane de tone echivalent dioxid de carbon, comparativ cu 68,2 milioane de tone CO2 în 2019, a informat Executivul comunitar.

Deşi cererea mai scăzută de energie a ajutat în general la reducerea emisiilor, Comisia Europeană observă că „nu este posibil, cu actualele date, să se determine cât de mult din această reducere poate fi atribuită câştigurilor în eficienţa emisiilor”.

Sistemul de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) este principalul instrument de politică al UE pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, impunând centralelor electrice, fabricilor şi companiilor aeriene europene să achiziţioneze certificate de acest fel tot mai costisitoare, în timp ce plafonul numărului de certificate tranzacţionabile scade de la an la an.

Comisia Europeană va propune în iunie o reformă majoră a ETS, având în vedere obiectivul UE de a atinge neutralitatea climatică până în anul 2050, plus obiectivul intermediar al diminuării emisiilor poluante cu cel puţin 55% până în anul 2030 faţă de nivelul anului 1990.

Realitatea Live

16 Mart. 2026, 17:35
 // Categoria: Uncategorized // Autor:  Grîu Tatiana
16 Mart. 2026, 17:35 // Uncategorized //  Grîu Tatiana

Republica Moldova ar putea deveni țara cu cea mai rapidă creștere a PIB-ului pe cap de locuitor în perioada 2026–2030, potrivit unor estimări publicate de Fondul Monetar Internațional (FMI) și analizate de platforma Visual Capitalist.

Conform prognozelor, PIB-ul pe cap de locuitor al Moldovei ar urma să crească cu aproximativ 53% până în anul 2030, cel mai mare ritm dintre toate statele analizate. Indicatorul măsoară valoarea bunurilor și serviciilor produse într-o economie raportată la numărul de locuitori și este considerat unul dintre principalele repere pentru nivelul de trai.

În clasamentul țărilor cu cea mai rapidă creștere economică pe cap de locuitor, Moldova este urmată de Guyana (44,8%), Turkmenistan (38,1%), Serbia (36,6%) și Armenia (33,9%). În top se mai regăsesc Albania, Insulele Marshall, Mauritius, Kazahstan și China.

Analiza arată că majoritatea statelor cu ritmuri accelerate de creștere sunt economii emergente, unde reformele economice, dezvoltarea unor noi industrii și creșterea investițiilor pot genera salturi rapide ale veniturilor pe cap de locuitor.

Totodată, mai multe economii din Europa de Est și de Sud-Est apar în clasamentul primelor 25 de țări, inclusiv Serbia, Albania, Bulgaria, Polonia, Georgia și Lituania. Potrivit experților, aceste state beneficiază de investiții în creștere, modernizare economică și integrare tot mai profundă în piața europeană.

Pe de altă parte, atunci când este analizată creșterea în termeni absoluți a veniturilor pe cap de locuitor, clasamentul este dominat de economii foarte dezvoltate. Liechtenstein ar urma să înregistreze cea mai mare majorare, cu aproximativ 39 400 de dolari în plus per persoană până în 2030, urmat de Islanda, Irlanda, Qatar și Elveția.

Unele state apar în ambele clasamente – atât la creșterea procentuală, cât și la cea absolută. Printre acestea se numără Islanda, Guyana și Lituania, economii care combină ritmuri rapide de dezvoltare cu majorări consistente ale veniturilor populației.

Datele utilizate în analiză provin din prognozele FMI, iar PIB-ul pe cap de locuitor este calculat în dolari.