(VIDEO, FOTO) Hotelul Național din centrul Capitalei începe să fie demolat

20 Mai 2022, 13:28
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
20 Mai 2022, 13:28 // Actual //  MD Bani

Hotelul Național din centrul Capitalei, privatizat în anul 2006 și care până în prezent a fost lăsat de izbeliște a început să fie demolat astăzi, 20 mai, scrie Realitatea.md.

Potrivit Primăriei Capitalei, autorizația de demolare a clădirii a fost emisă la 4 iunie 2021, cu termen de executare a lucrărilor de 12 luni și termen de începere a lucrărilor de șase luni.

„Termenul de începere a lucrărilor decurge din data emiterii autorizației de demolare. Termenul de execuție a lucrărilor este stabilit de 12 luni din data notificării începerii lucrărilor de către beneficiar. Termenul de autorizație nu a fost prelungit și alte autorizații nu au fost emise, inclusiv de instalare a gardului. Responsabilii merg la fața locului”, se arată într-un comentariu al Primăriei.

Istoria apariției și privatizării Hotelului Național

Hotelul „Național”, în trecut Интурист (Intourist) a fost ridicat în perioada sovietică. Edificiul cu 16 etaje, este una dintre cele mai simbolice clădiri din oraș. În prezent, după privatizarea din anul 2006 se află într-o stare avansată de degradare.

Construcția edificiului a fost finisată în anul 1978, iar darea în exploatare a avut loc în septembrie același an. A făcut parte din rețeaua hotelieră sovietică „Intourist” până în 1992 și a fost proprietate de stat între anii 1992 și 2006.

În perioada sovietică la primul etaj al unei anexe conectate la hotel printr-un coridor, exista o sală de restaurant cu 160 de locuri. La etajul doi era un hol pentru 200 de locuri, precum și o sală de banchet pentru 100 de locuri. Hotelul mai avea baruri la etajul trei, iar mai sus, restaurantul Седьмое небо („Al șaptelea cer”). La etajul paisprezece se afla singurul bar valutar din întregul Chișinău, unde erau acceptate 14 tipuri de valută.

A fost privatizat pentru prima dată în anul 1999, firma câștigătoare, „Avi Awaks” din Israel urma să achite 1,55 milioane dolari. Din motivul neachitării prețului pachetului de acțiuni, contractul a fost reziliat pe cale judiciară.

A fost privatizat pentru a doua oară în anul 2006, firma câștigătoare a concursului investițional a fost întreprinderea cu capital străin „Alfa-Engineering”, director de atunci Nicolae Curtoglo, membru al Consiliului municipal din partea Partidului Comuniștilor, care s-a obligat să facă investiții în valoare de 33 milioane de dolari pentru reconstrucția hotelului și să-l transforme într-un hotel de cinci stele. Reconstrucția urma să fie finisată doi ani mai târziu, însă nu a mai fost realizată.

Pe parcursul anilor 2010, edificiul a fost subiect de dispută judiciară între autoritățile locale și proprietarul care nu și-a executat obligațiile. La ultima ședință, cea din 25 iunie 2019, Curtea de Apel Chișinău, a respins cererea de apel a Agenției Proprietății Publice și a menținut hotărârea primei instanțe, care a lăsat hotelul în proprietate privată.

În august 2020, proprietarul clădirii a primit autorizația de demolare a edificiului. În martie 2021 a fost propusă demolarea edificiului în detrimentul construcției unui complexul multifuncțional.

Disputa autorizării demolării acestui edificiu l-a lăsat pe Victor Chironda fără mandatul de viceprimar al Capitalei.

Realitatea.md amintește că, viceprimarul restabilit în funcție de prima instanță judecătorească, Victor Chironda, s-a pomenit într-un scandal de proporții după ce în lipsa motivată a acestuia de la locul de muncă, a fost autorizată demolarea Hotelului Național din Capitală.

De partea cealaltă, Chironda se opune demolării din considerentul că nu au fost efectuate studii pentru a măsura impactul care urmează să-l aibă construcția asupra  zonei.

În iunie 2021, Victor Chironda a menționat că va contesta autorizația de demolare a Hotelului Național. Totodată, urma să trimită un demers repetat către Centrul Național Anticorupție, lucru pe care l-a și făcut și chiar a fost audiat pe acest subiect. 

 

Realitatea Live

07 Mart. 2026, 11:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Mart. 2026, 11:14 // Actual //  Ursu Victor

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!