Trafic de coșmar la granița dintre Moldova și România. Vameșii aruncă petarda: Angajați insuficienți pete Prut

Într-o conferință de presă șeful Serviciului Vamal, Igor Talmaz a declarat că posturile vamale de la frontiera cu România lucrează la capacitatea maximă, asta în timp ce de partea cealaltă de Prut numărul angajaților este insuficient. Or, acest lucru și a dus la crearea cozilor la trecerea frontierei. În același timp este vorba și de angajații fitosanitari, care în Republica Moldova au program de 24 de ore, iar în România doar de opt ore.

În același timp, Talmazan a spus că numărul crescut de camioane care așteaptă la trecerea frontierei se datorează și majorării exporturilor prin Republica Moldova, în condițiile în care porturile din Ucraina sunt blocate.

„În prezent cozile de la Vama Leușeni se întind pe o distanță de 5 kilometri. Războiul din Ucraina a pus presiune pe frontierele din Europa de Est. Respectiv trecerile frontierelor sunt îngreunate”, a explicat Talmazan.

„Să spunem acum că partea română nu a întreprins măsuri nu ar fi corect. Au întreprins suficiente măsuri, dar sarcina e prea mare pentru un post. Modificarea și simplificare procedurilor urmează a fi coordonate la nivel european. Dacă va fi o voință vomună și publică, vom depăși momentele. Delegația Uniunii Europene a făcut un demers în ceea ce privește efectuarea controlului comun. Dacă îți dorești, se poate. Solicităm părții române să facilităm procesul de efectuare a controlului comun. Aceasta este unica soluție. Dacă avem suport din partea Uniunii Europene, de azi suntem gata. Ne trebuie câteva ore să schimbă calculatoarele dintr-un birou în altul și să tragem niște cabluri conexe”, a declarat Talmazan, înrebat de Realitatea despre discuțiile care au loc între cele două state”, a explicat Talmazan.

Responsabilii au precizat că rândurile vor exista, însă Serviciul Vamal încearcă să le fluidizeze. În același timp, printre soluțiile pe care le propune Republica Moldova se numără și sincronizarea capacităților punctelor de control. Până aceste procese se vor efectua, însă, șoferii continuă să petreacă chiar și până la cinci zile la vamă.

Anterior, transportatorii din țara noastră au adresat o scrisoare conducerii țării. Ei cereau ca problema să fie discutată și soluționată la nivel înalt, de către Guvernele Republicii Moldova și României. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, dar și omologul său de peste Prut, Marcel Ciolacu, au confirmat luni că problema se atestă pe partea cealaltă de hotar.

După ce Realitatea a abordat subiectul, presa română a vizitat punctele vamale, iar șoferii și angajații le-au confirmat că timpul de așteptare s-a mărit considerabil. Dacă anterior timpul estimat pentru controale era de circa 48 de ore, după izbucnirea războiului din Ucraina a ajuns la 4-5 zile.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Pentru al patrulea an consecutiv, în luna noiembrie, Platforma pentru Promovarea și Dezvoltarea Filantropiei a desfăşurat campania „Săptămâna Naţională a Bunătăţii”. Ghidaţi de sloganul „Bunătatea începe cu tine”, în perioada 11-17 noiembrie, ONG-urile membre ale Platformei au lansat apeluri către autorităţile locale, instituțiile publice, ONG-uri, agenţi economici și cetățeni pentru a se implica activ în acţiuni filantropice și comunitare.

Astfel, timp de 7 zile, faptele bune au cutreierat Moldova în lung şi în lat. Peste 3000 de persoane de toate vârstele au promovat filantropia şi au îndemnat oamenii să facă parte din această campanie naţională, care răspândeşte bunătate.

Au fost desfăşurate acţiuni menite să îmbunătăţească viaţa oamenilor, a mediului, a animalelor şi a comunităţilor în care locuiesc. Bătrânii au fost ajutaţi cu munca prin gospodărie, au primit prânzuri calde sau coşuri cu fructe, împărţite de elevi. Unii participanţi şi-au suflecat mânecile şi au salubrizat locurile publice împânzite de gunoaie, alţii au platat copaci și flori.

Activiştii bunătăţii au demarat multiple colectări de fonduri, haine, rechizite şi obiecte uzate, pentru ajutorarea familiilor aflate în dificultate şi a persoanelor social-vulnerabile din comunitate. O altă campanie de colectare de fonduri a fost organizată pentru copiii infectaţi cu tuberculoză, internaţi la Spitalul Clinic de Ftiziopneumologie.

În cadrul Săptămânii Naţionale a Bunătăţii au fost colectaţi nu doar bani şi haine, dar şi cărţi, pentru a promova cititul în familie şi a creşte generaţii de copii educate şi sănătoase, indiferent de statutul social al familiilor din care provin aceştia.

Faptele bune nu au ocolit nici animalele. Au fost colectate fonduri pentru hrana şi adăpostul acestora, iar câţiva voluntari au construit cuşti şi au hrănit patrupezii fără stăpân, aflaţi pe teritoriul unei Universităţi din Chişinău.

Pentru a promova cultura filantropică şi voluntariatul au fost desfăşurate o serie de lecții publice și concursuri, au fost organizate sesiuni de discuţii pentru a formula recomandări de îmbunătățire a cadrui legal pentru stimularea implicării filantropice, la care au participat deputați, reprezentanți ai instituțiilor publice relevante, ONG-uri și agenți economici.

Campania „Săptămâna națională a bunătății” a fost desfășurată de Platforma pentru Promovarea şi Dezvoltarea Filantropiei cu sprijinul poporului american prin intermediul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).