Trafic de coșmar la granița dintre Moldova și România. Vameșii aruncă petarda: Angajați insuficienți pete Prut

Într-o conferință de presă șeful Serviciului Vamal, Igor Talmaz a declarat că posturile vamale de la frontiera cu România lucrează la capacitatea maximă, asta în timp ce de partea cealaltă de Prut numărul angajaților este insuficient. Or, acest lucru și a dus la crearea cozilor la trecerea frontierei. În același timp este vorba și de angajații fitosanitari, care în Republica Moldova au program de 24 de ore, iar în România doar de opt ore.

În același timp, Talmazan a spus că numărul crescut de camioane care așteaptă la trecerea frontierei se datorează și majorării exporturilor prin Republica Moldova, în condițiile în care porturile din Ucraina sunt blocate.

„În prezent cozile de la Vama Leușeni se întind pe o distanță de 5 kilometri. Războiul din Ucraina a pus presiune pe frontierele din Europa de Est. Respectiv trecerile frontierelor sunt îngreunate”, a explicat Talmazan.

„Să spunem acum că partea română nu a întreprins măsuri nu ar fi corect. Au întreprins suficiente măsuri, dar sarcina e prea mare pentru un post. Modificarea și simplificare procedurilor urmează a fi coordonate la nivel european. Dacă va fi o voință vomună și publică, vom depăși momentele. Delegația Uniunii Europene a făcut un demers în ceea ce privește efectuarea controlului comun. Dacă îți dorești, se poate. Solicităm părții române să facilităm procesul de efectuare a controlului comun. Aceasta este unica soluție. Dacă avem suport din partea Uniunii Europene, de azi suntem gata. Ne trebuie câteva ore să schimbă calculatoarele dintr-un birou în altul și să tragem niște cabluri conexe”, a declarat Talmazan, înrebat de Realitatea despre discuțiile care au loc între cele două state”, a explicat Talmazan.

Responsabilii au precizat că rândurile vor exista, însă Serviciul Vamal încearcă să le fluidizeze. În același timp, printre soluțiile pe care le propune Republica Moldova se numără și sincronizarea capacităților punctelor de control. Până aceste procese se vor efectua, însă, șoferii continuă să petreacă chiar și până la cinci zile la vamă.

Anterior, transportatorii din țara noastră au adresat o scrisoare conducerii țării. Ei cereau ca problema să fie discutată și soluționată la nivel înalt, de către Guvernele Republicii Moldova și României. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, dar și omologul său de peste Prut, Marcel Ciolacu, au confirmat luni că problema se atestă pe partea cealaltă de hotar.

După ce Realitatea a abordat subiectul, presa română a vizitat punctele vamale, iar șoferii și angajații le-au confirmat că timpul de așteptare s-a mărit considerabil. Dacă anterior timpul estimat pentru controale era de circa 48 de ore, după izbucnirea războiului din Ucraina a ajuns la 4-5 zile.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.