Un litru de benzină ajunge la 32,59 lei! Cum explică ANRE explozia de prețuri

Prețurile la carburanți ating prețuri record. De exemplu, mâine, 8 iunie 2022, un litru de benzină va costa 32,59 lei, iar unul de motorină 29,30 lei. În acest context, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică vine cu unele explicații, menționând că scumpirea carburanților este cauzată de Cotațiile internaționale Platts la benzină și motorină.

„Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) constată o creștere fără precedent a cotațiilor Platts pentru benzină și motorină, care în cadrul ultimii sesiuni au ajuns la un nivel record de circa 1406 $/tona la benzină și de 1343 $/tona la motorină.”

Potrivit ANRE, în ultimele 14 zile, cotațiile s-au majorat cu 16 % la benzină și cu 23% la motorină, creșterea reprezentând circa 196 $/tona la benzină și 251 $/tona la motorină.

De asemenea, ANRE declară că în majoritatea țărilor lumii prețurile la carburanți au explodat, înregistrând recorduri fără precedent.

„Este de menționat că și pe plan internațional situația generată de agresiunea militară a Federației Ruse în Ucraina creează presiuni fără precedent asupra prețurilor la produsele derivate din petrol, fapt ce duce la înregistrarea în majoritatea țărilor lumii a unor prețuri record la carburanți. O analiză comparativă a prețurilor practicate în alte state europene demonstrează că în majoritatea cazurilor, datorită mecanismului de plafonare a acestora și de reglementare a marjei comerciale specifice, Republica Moldova menține un nivel relativ mai mic al prețurilor”, se arată într-un comunicat de presă al Agenției.

Pentru mâine, 8 iunie 2022, sunt stabilite următoarele prețuri maximale de comercializare cu amănuntul a produselor petroliere principale de tip standard:
Pentru benzina COR 95 – 32,59 lei/litru;
Pentru motorină – 29,30 lei/litru.

#PLatts #scumpire #preturi #motorina #benzina #ANRE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.