Un litru de benzină ajunge la 32,59 lei! Cum explică ANRE explozia de prețuri

Prețurile la carburanți ating prețuri record. De exemplu, mâine, 8 iunie 2022, un litru de benzină va costa 32,59 lei, iar unul de motorină 29,30 lei. În acest context, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică vine cu unele explicații, menționând că scumpirea carburanților este cauzată de Cotațiile internaționale Platts la benzină și motorină.

„Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) constată o creștere fără precedent a cotațiilor Platts pentru benzină și motorină, care în cadrul ultimii sesiuni au ajuns la un nivel record de circa 1406 $/tona la benzină și de 1343 $/tona la motorină.”

Potrivit ANRE, în ultimele 14 zile, cotațiile s-au majorat cu 16 % la benzină și cu 23% la motorină, creșterea reprezentând circa 196 $/tona la benzină și 251 $/tona la motorină.

De asemenea, ANRE declară că în majoritatea țărilor lumii prețurile la carburanți au explodat, înregistrând recorduri fără precedent.

„Este de menționat că și pe plan internațional situația generată de agresiunea militară a Federației Ruse în Ucraina creează presiuni fără precedent asupra prețurilor la produsele derivate din petrol, fapt ce duce la înregistrarea în majoritatea țărilor lumii a unor prețuri record la carburanți. O analiză comparativă a prețurilor practicate în alte state europene demonstrează că în majoritatea cazurilor, datorită mecanismului de plafonare a acestora și de reglementare a marjei comerciale specifice, Republica Moldova menține un nivel relativ mai mic al prețurilor”, se arată într-un comunicat de presă al Agenției.

Pentru mâine, 8 iunie 2022, sunt stabilite următoarele prețuri maximale de comercializare cu amănuntul a produselor petroliere principale de tip standard:
Pentru benzina COR 95 – 32,59 lei/litru;
Pentru motorină – 29,30 lei/litru.

#PLatts #scumpire #preturi #motorina #benzina #ANRE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.