INTERVIU Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Octavian Armașu

MOLDOVALIVE.MD:

La ce ar trebui să se aștepte piața de la politica monetară a BNM până la sfârșitul anului 2022?

Banca Națională va utiliza toate instrumentele de politică monetară și va aplica toate măsurile necesare pentru a aduce într-un termen mediu inflația la nivelul de 5 la sută anual. În contextul economic al Republicii Moldova, acest nivel creează condiții optime pentru creșterea și dezvoltarea economică și bunăstarea cetățenilor. Este obiectivul nostru principal și toate instrumentele BNM sunt utilizate exact pentru a atinge acest nivel de 5 la sută, ținând cont de modul în care va evolua situația în piață. în funcție de evoluțiile economice ulterioare vom ajusta corespunzător și instrumentele de politică monetară.

În prezent, prin politica monetară restrictivă BNM creează condiții care să încurajeze comportamentul de economisire în detrimentul celui de consum imediat. Este evident că inflația înaltă încetinește creșterea economică și erodează din puterea de cumpărare a cetățenilor. În condițiile unei politici monetare restrictive, din partea guvernului este necesară o politică fiscală expansionistă care să aibă o componentă socială puternică pentru a-i susține anume pe oamenii mai vulnerabili.

DESCHIDE.MD:

În parlament a fost creată o comisie de anchetă care va trebui să stabilească dacă deciziile de politică monetară ale BNM au fost corecte și luate la timp. În același timp, BNM este criticată de politicieni că nu ar trebui să comunice despre prognoza inflației, dar să anunțe despre ceea ce face și să propună soluții. Ce aveți de spus la acest subiect?

Reiterez că în calitate de guvernator al Băncii Naționale sunt deschis să vin în parlament și să explic deciziile de politică monetară de atâtea ori de câte ori va fi nevoie.

Banca Națională promovează o politică monetară care este cât se poate de transparentă. De aceea, noi suntem onești cu societatea și vorbim deschis despre tot ce face BNM, inclusiv despre analizele, prognozele și instrumentele pe care le aplică. Scopul acțiunilor BNM este cel enunțat mai sus – să readucem inflația la ținta de 5%. Absolut toate băncile centrale care activează în regim de țintire a inflației comunică pieței prognozele de inflație și noi facem același lucru pentru a ancora așteptările inflaționiste pe termen mediu. Noi anunțăm și explicăm pieței deciziile de politică monetară – majorăm ratele de bază, rezervele obligatorii și vom face acest lucru atâta timp cât va fi necesar, luând în considerare situația economică.

Instrumentele de politică monetară nu vor funcționa dacă participanții din piață nu vor avea încredere în modul în care se aplică acestea și în strategia BNM de a atinge obiectivul stabilit de lege. De aceea, noi explicăm publicului strategia băncii centrale. Aceasta presupune și o evaluare a situației curente. Voi remarca aici că situația actuală este de așa o natură că țara noastră se confruntă cu un val de șocuri inflaționiste externe pe care nicio bancă centrală nu le poate opri prin politică monetară. Utilizând instrumentele de politică monetară, vrem ca economia să absoarbă mai repede aceste șocuri și să revină la echilibru, adică la ținta de 5 la sută.

Voi mai sublinia că încrederea în banca centrală este un element important al stabilității financiare, al stabilității a tot ce se numește bunăstarea țării și a fiecărui cetățean în parte. Noi toți trăim în acest mediu economic. Sistemul financiar funcționează în interesul cetățenilor și atâta timp cât există încredere în acest sistem, economiile și bunăstarea oamenilor se află în siguranță.

NEWSMAKER.MD:

Ce părere are Octavian Armașu despre acuzațiile sunătoare ale PAS precum că Banca Naționala a început să majoreze rata de bază cu întârziere?

Voi reconfirma că sunt gata să revin în parlament să explic toate deciziile BNM. Este firesc ca deciziile de politică monetară să fie discutate, este firesc să existe diferite opinii, inclusiv e posibil ca guvernul să nu fie de acord cu deciziile de politică monetară, mai ales, că BNM și guvernul au obiective diferite și privesc lucrurile în mod diferit. BNM se uită în perspectivă mai lungă, guvernul are obiective pe termen mult mai scurt, respectiv faptul că apar păreri diferite e ceva firesc. Problema este alta – aceste divergențe de opinii încep să fie exploatate sub aspect politic și în spațiul public sunt lansate mesaje care seamănă discordie între instituții – între banca centrală și guvern. Vreau să afirm încă o dată că BNM optează pentru o conlucrare strânsă între instituțiile statului, respectiv guvern-BNM, parlament-BNM. Optează și realizează această conlucrare, de altfel, fapt prevăzut și de lege. Totodată, urmărim ca BNM să nu fie influențată din exterior atunci când ia decizii, păstrându-și independența.

Voi menționa că țara noastră este într-o situație fără precedent – trebuie să dăm ripostă unui val inflaționist resimțit la nivel internațional și acum este important ca instituțiile statului să interacționeze eficient pentru a diminua efectele acestei crize.

NOI.MD:

Cum poate BNM, în conformitate cu legea, să controleze inflația în fața unui volum mare de importuri semnificativ mai scumpe? Ce neajunsuri din partea conducerii BNM condiționează o inflație înaltă în țară? Dacă președintele Republicii Moldova are dreptate și BNM nu poate controla inflația, nu ar fi timpul să schimbăm Legea BNM și să stabilim alte sarcini, mai realiste, pentru principala bancă a țării? De exemplu, să organizăm un sistem eficient de finanțare a dezvoltării industriei în țară?

Voi reaminti că avem șocuri inflaționiste din exterior care nu au la origine politica monetară a BNM. Ele sunt provocate de anumite evenimente din afara Republicii Moldova. Ele au pornit cu problemele create de criza pandemică și acum au fost amplificate de războiul din Ucraina. Prin politica monetară nu pot fi oprite aceste șocuri inflaționiste, dar asta nu înseamnă că obiectivul principal al BNM legat de stabilitatea prețurilor și-a pierdut actualitatea. Mandatul BNM se aplică pentru a readuce inflația la țintă. Adică noi trebuie să oprim cât mai repede propagarea efectelor acestui val de scumpiri și să prevenim creșterile galopante sau cum le numim noi, profesioniștii, efectele de runda a doua și să readucem cât mai repede inflația la țintă. În prezent, majoritatea băncilor centrale își aplică mandatul de asigurare a stabilității prețurilor anume în acest mod.

Politica monetară și strategiile de politică monetară sunt foarte complexe și prevăd instrumente foarte complicate, modelări econometrice, dezbateri în interiorul BNM și doar ulterior se ajunge la o decizie. Ca să ei anumite decizii trebuie să ai și anumite cunoștințe și experiență în domeniu. Toate băncile centrale au exact aceleași instrumente ca BNM și în lupta cu inflația se aplică exact aceleași instrumente clasice.

CLUBUL PRESEI ECONOMICE:

Ce pași și compromisuri dificile este pregătită să facă BNM la recomandările FMI și la ce noi instrumente să recurgă pentru a răspunde crizei, a reduce inflația, a menține stabilitatea financiară, a stabiliza cursul de schimb, a menține suficiente rezerve valutare pentru a face față șocurilor actuale și posibile viitoare?

Banca Națională are cu FMI o conlucrare benefică. Datorită acestei colaborări, am realizat reforma bancară din ultimii ani care a întărit sectorul de la 2014 încoace. Acum vedem cu toții rezultatele – avem un sistem bancar puternic, stabil, în care lumea are încredere și care își îndeplinește funcțiile.

În ceea ce ține de deciziile de politică monetară, avem și susținerea FMI care are o experiență bogată în acest sens. De aceea, eu cred că deciziile noastre sunt foarte bine echilibrate, calculate, noi analizăm o multitudine de riscuri atunci când luăm deciziile.

CAPITAL MARKET:

S-a adaptat economia la condițiile actuale de piață? Cât de confortabile sunt aceste condiții pentru agenții economici, astfel încât aceștia să dezvolte afaceri, să crească potențialul de export al țării urmare politicii monetare dure?

Economia este în proces de adaptare și ajustarea se va finaliza atunci când se va ajunge la o inflație în coridorul de 5% +-1,5 puncte procentuale. Iată atunci vom putea spune că toate devierile interne din economie s-au ajustat și economia este într-un echilibru nou. Până atunci suntem în tranziție, în proces de ajustare care, da, este dureros, dar este necesar pentru a evita o inflație persistentă, și, respectiv, o situație mai gravă în viitor.

REALITATEA.MD:

BNM a majorat rata de bază la 18,5 pentru a stimula economisirea. Or, băncile aplică o dobândă medie de 11% în condițiile unei inflații de 30%. În ce valută să își țină oamenii economiile?

BNM a majorat rata de bază la 18,5 cu scopul ca rata la depozite să continue să crească. Tot cu această miză sunt și deciziile noastre de majorare a rezervelor obligatorii. În felul acesta vrem să stimulăm economisirea, să determinăm băncile să facă depozitele în lei mai atractive prin creșterea de rate. Am avut la acest subiect discuții cu reprezentanții băncilor. În prezent, sectorul bancar este rezilient și economiile cetățenilor sunt în siguranță. Datele statistice arată că deponenții preferă în continuare să dețină depozitele în moneda națională, ceea ce reflectă încrederea populației în aceasta.

RADIO CHIȘINĂU:

În contextul creșterii inflației , și respectiv a prețurilor, în ultima perioadă ați fost audiat de câteva ori în plenul parlamentului și în comisie economie, buget și finanțe. Considerați că aceasta ar fi un semnal pentru ca să vă dați demisia? Vi s-a sugerat sau vi s-a spus franc că ar trebui să lăsați fotoliul de guvernator al BNM? Și cât de benefic pentru sistemul financiar ar fi o eventuală plecare a Dvs.?

Mi-am asumat responsabilitatea să desfășor activitatea de guvernator al băncii centrale și voi face tot posibilul pentru a realiza acest mandat cu profesionalism și angajament civic. În lege sunt foarte clar prescrise condițiile în care guvernatorul poate fi demis. Aceste reguli au fost stabilite anume ca în situații precum sunt cele de astăzi, Banca Națională, Comitetul executiv al BNM, și nu doar guvernatorul, să aibă libertatea de a lua decizii profesionale, fiind imparțiali și protejați de presiunile politice. Astfel, legiuitorul a stabilit mecanisme de protecție, care în ultimă instanță să asigure stabilitatea financiară a țării și să funcționeze pentru binele societății.

RUPOR.MD:

Cum a influențat creditarea politica monetară a BNM pe care unii o califică drastică și fără compromisuri, există riscul că o parte din cei care se creditau la bănci să treacă la companiile de microfinanțare?

Politica monetară a băncii centrale uneori poate fi drastică și dureroasă, dar trebuie să înțelegem că e necesar să facem ca această inflație importată să fie un fenomen temporar. Vom menține politica monetară restrictivă atâta timp cât va fi necesar ca să readucem inflația la nivelul țintei de 5 %. Când vom vedea că presiunile inflaționiste scad și traiectoria economiei duce spre echilibru, BNM va începe să relaxeze politica monetară. Acum e nevoie să plătim acest preț pentru ca mai târziu să nu plătim unul mult mai mare. Ne dorim să evităm scenariul în care inflația devine una persistentă și atunci va fi mult mai costisitor de readus inflația în coridor.

În ceea ce privește companiile de microfinanțare, există o diferență de abordare de business între bănci și companiile respective. Cei doi regulatori – BNM și CNPF -au convenit să fie implementate regulile de creditare responsabilă, fapt ce va alinia regulile de joc pentru ambele sectoare. Pentru sectorul bancar regulamentul nou intră în vigoare pe 1 iulie 2022. Urmează să vedem ce decizie va lua CNPF-ul, sper să nu întârzie prea mult.

BANI.MD:

Acordul cu FMI, ce v-a plăcut și ce nu ați fi semnat? Cum ați explica cetățenilor de rând importanța acestui acord?

Cred că este un acord foarte bun. În premieră cu foarte multe obiective, care pleacă în mare măsură și dincolo de sectorul financiar. Este un program axat pe buna guvernanță în instituțiile statului, ceea ce cred că este un lucru foarte important la etapa actuală. Altceva este implementarea. Este important ca autoritățile să implementeze aceste obiective. Mă bucur că în pofida greutăților și crizelor prin care trecem, toate autoritățile statului și-au manifestat dorința și intenția de a nu amâna reformele. Acestea și-au exprimat angajamentul de a continua realizarea agendei de reforme și cred că este un lucru foarte bun și plauzibil.

INFOMARKET:

Faptul că până acum o singură bancă rămâne în proprietatea acționarilor moldoveni (și nu este una dintre băncile de importanță sistemică) reprezintă un risc pentru securitatea financiară a statului? În cazul unei alte crize financiare globale, prioritățile acționarilor străini se pot schimba nu în favoarea Moldovei… Cât de probabil este ca acționarii străini să părăsească piața și ce se va întâmpla cu sistemul bancar moldovenesc într-o astfel de situație?

Noi nu vedem riscuri. Atâta timp cât acționarii corespund criteriilor de potriviți și adecvați, nu facem deosebire între acționarii locali și cei internaționali. Toți au loc în piață și ar fi important să fie competitivi și să presteze servicii de calitate cetățenilor, să asigure elementele de stabilitate financiară. Cât despre o eventuală plecare a investitorilor din sectorul bancar autohton, nu credem că investitorii vor abandona băncile și investițiile și vor pleca de aici. Investitorii din sectorul bancar al Republici Moldova au experiență de activitate în crize financiare din mai multe țări, știu cum să depășească aceste crize, ce linii de comportament să adopte și observăm că această experiență acum funcționează și în piața noastră.

PUBLIKA.MD:

Ce măsuri întreprinde Banca Națională a Moldovei pentru a contracara tranzacții pe site-uri neautorizate de pariuri sportive care activează ilegal pe teritoriul Moldovei, atât prin intermediu sistemelor de plăti electronice, dar și cardurilor bancare? Ce sume au fost oprite care ar urma să fie transferați pe site-uri ilegale?

Au fost sau nu făcute solicitări la MasterCard și Visa pentru a opri plăți de pe carduri bancare? Datele analizei făcute de organizația neguvernamentală Legal Business Monitor arată că peste jumătate de miliard de lei a ajuns în piața gri a jocurilor de noroc din ţara noastră în 2020. Situația s-a îmbunătățit din martie 2021 după intervenția statului, însă o analiză făcută de Legal Business Monitor arată că, de la începutul anului 2022, numărul jucătorilor moldoveni pe site-uri ilegale a crescut cu peste 60%.

BNM consideră importantă lupta cu activitățile neautorizate și interzise de legislație, iar blocarea site-urilor la care vă referiți țin de competența altor autorități. BNM atrage atenția asupra faptului că prestarea serviciilor de plată nu trebuie asociată cu jocurile de noroc.

Aș vrea să adaug că după ce au fost făcute modificări la unele acte normative, necoordonate cu BNM, inclusiv la reglementările privind activitatea prestatorilor de servicii de plată, Banca Națională a identificat mai multe dificultăți în aplicarea acestor prevederi și a înaintat amendamente.

LOGOS.PRESS.MD:

În ce măsură bugetul public național aprobat pentru 2022 poate fi numit proinflaționist. Cât de relevant este pericolul pentru a se repeta la noi în țară criza finanțelor publice manifestată în 1998, 1999?

Banca Națională face prognoza inflației trimestrial, iar informațiile sunt actualizate în funcție de evoluția situației și datele disponibile la zi. Astăzi trăim o nouă realitate și, respectiv, aceasta nu poate fi comparată cu anii 1998-1999. Acum avem un sector bancar bine reformat, cu acționariat transparent și sănătos, un sector deja testat – care s-a dovedit puternic în fața pandemiei și în perioada declanșării războiului din Ucraina.

Și situația din sectorul public este total diferită față de perioada de atunci, atât prin eficiența colectării impozitelor, cât și prin accesul mult mai bun la finanțare.

#politică monetară #inflație #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cu trilioane peste trilioane de dolari adunate anual, super‑bogații lumii continuă să devină și mai bogați.

Averea netă combinată a miliardarilor planetei a crescut cu 545% în ultimele două decenii, ajungând la 14,2 trilioane de dolari – de patru ori mai mult decât creșterea de 111% a PIB-ului mondial.

Există unele lucruri pe care doar banii le pot cumpăra, precum calitatea de membru în clubul de 100 de miliarde de dolari, adică lista miliardarilor cu averi formate din 12 cifre. Anul acesta, un număr record de 14 persoane din întreaga lume se califică în acest prestigios clasament. Acest lucru reprezintă o creștere semnificativă față de numai șase persoane înregistrate anul trecut și doar una în 2020. Cei mai mulți dintre ei au devenit foarte bogați prin înființarea de companii tech.

Ca grup, miliardarii planetei sunt cu 120% mai bogați decât acum 10 ani. Dar acești 14 membri, ale căror averi au crescut cu 255% în aceeași perioadă, au avut un succes mult mai mare decât ceilalți miliardari mai „mici”. Averile lor au depășit cu mult inflația (în creștere cu 32%) și piața de capital (S&P 500 în creștere cu 182%), plasându-i în compania francizelor din liga de fotbal american NFL (în creștere cu 257%) în ceea ce privește valoarea în creștere rapidă.

Cei 14 super-bogați valorează în total două trilioane de dolari, ceea ce înseamnă că doar 0,5% din cei 2.781 de miliardari din lume dețin 14% din toată averea acestor miliardari. În 1987, când Forbes SUA a publicat prima sa listă globală a averilor, am găsit doar două persoane, ambele din Japonia, care aveau o avere de peste 10 miliarde de dolari (aproximativ 27 de miliarde de dolari astăzi, o sumă care i-ar fi plasat pe locul 69 în lista din 2024). A fost nevoie de boomul.com pentru a crea primul centi-miliardar, Bill Gates, ale cărui acțiuni Microsoft l-au propulsat pentru scurt timp la o avere formată din peste 11 cifre în 1999, înainte ca prăbușirea să îi reducă aproape la jumătate avere netă. Nimeni nu s-a apropiat de acest prag timp de aproape două decenii, chiar și pe măsură ce piețele au crescut vertiginos înainte și după Marea Recesiune.

Jeff Bezos a reușit, în cele din urmă, să descifreze din nou codul la sfârșitul anului 2017, devenind al doilea super-miliardar atunci când Amazon a urcat rapid spre un trilion de dolari în capitalizare de piață. Cu toate acestea, a durat până în 2021 pentru ca Clubul de 100 de miliarde de dolari să se extindă dincolo de Bezos, când Elon Musk, Bernard Arnault și Bill Gates au intrat în această categorie. Acum, cu averile în creștere în întreaga lume, a fi membru devine din ce în ce mai comun. O a 15-a persoană, moștenitoarea L’Oréal, Françoise Bettencourt Meyers, cu o avere estimată la 99,5 miliarde de dolari, bate la ușă, iar mogulul din domeniul tech Michael Dell, cu 91 de miliarde de dolari, nu este departe în spatele ei.

Dar pentru moment, iată lista completă a celui mai exclusivist club de pe Pământ.

1. Bernard Arnault – 233 de miliarde de dolari • LVMH • Franța

Cea mai bogată persoană din lume pentru al doilea an la rând. Averea lui Arnault a crescut cu 10% în 2023, datorită unui alt an record pentru conglomeratul său de lux, LVMH, care deține banduri precum Louis Vuitton, Christian Dior și Sephora. Anul trecut, gigantul modei a anunțat un profit net de 16,5 miliarde dolari dintr-un venit de 94 de miliarde dolari. Arnault și-a consolidat planul de succesiune pentru a menține controlul afacerii familiei în ianuarie, când a propus adăugarea fiilor săi, Alexandre și Frédéric, în consiliul LVMH, unde li s-ar alătura și cei doi copii mai mari ai lor, Antoine și Delphine.

2. Elon Musk – 195 de miliarde de dolari • Tesla, SpaceX • SUA

Musk este departe de averea înregistrată în noiembrie 2021, când a devenit prima persoană cu o avere estimată la 300 de miliarde de dolari. De atunci, a câștigat și a pierdut de mai multe ori titlul de „cel mai bogat din lume”, pe măsură ce pariurile sale îndrăznețe și-au luat zborul (valoarea SpaceX a sărit cu 80% la 180 de miliarde de dolari) sau au eșuat (X, fostul Twitter, valorează cu aproximativ 70% mai puțin decât în momentul achiziției sale din octombrie 2022, iar acțiunile Tesla au scăzut cu 57% de la sfârșitul anului 2021 până în prezent).

3. Jeff Bezos – 194 de miliarde de dolari • Amazon • SUA

Fondatorul Amazon a dat marea lovitură în acest an în ceea ce privește averea. Este cu 80 de miliarde de dolari mai bogat, datorită unui salt de 93% în acțiunile colosului său de comerț electronic. Între timp, a cheltuit 150 de milioane de dolari pentru casele cumpărate pe insula „buncărului miliardarilor” din Miami, ca parte a unei decizii de a-și muta sediul fiscal în însorita și prietenoasa Florida, după trei decenii ploioase în Seattle.

4. Mark Zuckerberg – 177 de miliarde de dolari • Facebook • SUA

Ce perioadă tumultuoasă a avut CEO-ul Meta! După ce acțiunile gigantului social media au scăzut cu 75% față de vârful atins în 2021, Zuckerberg a concediat aproape un sfert din personalul său, menținând totuși pariuri uriașe pe inteligența artificială și metavers. Acțiunile aproape s-au triplat în ultimul an, făcându-l pe Zuck, la 39 de ani, cel mai bogat din viața lui.

5. Larry Ellison – 141 de miliarde de dolari • Oracle • SUA

La 10 ani după ce a demisionat din funcția de CEO al Oracle, Ellison este încă președinte, CTO și cel mai mare acționar al companiei, cu 40% din acțiuni. Acțiunile Oracle au crescut cu 34%, oferindu-i peste un miliard de dolari (pre-impozitare) lui Ellison în ultimele 12 luni, contribuind la creșterea averii sale cu 34 de miliarde de dolari. Celelalte investiții ale miliardarului nu stau la fel de bine: partea sa din X valorează mai puțin de o treime dintr-un miliard de dolari.

6. Warren Buffett – 133 de miliarde de dolari • Berkshire Hathaway • SUA

FILE – Berkshire Hathaway Chairman and CEO Warren Buffett speaks during an interview in Omaha, Neb., May 7, 2018. The Glide Foundation homeless charity that received $53 million over the years from investors who wanted a private lunch with Buffett has announced a new auction meal with Salesforce CEO Marc Benioff it said Tuesday, April 9, 2024,,Image: 863632082, License: Rights-managed, Restrictions: This content is intended for editorial use only. For other uses, additional clearances may be required. FILE PHOTO, Model Release: no, Pictured: Warren Buffett

Buffett, al cărui vechi partener de afaceri, Charlie Munger, a murit la 99 de ani în noiembrie anul trecut, s-a aflat într-un conflict în ultimul an, ciocnindu-se cu colegul miliardar Jimmy Haslam asupra prețului achiziției de către Berkshire Hathaway a lanțului de stații de alimentare Pilot Travel Centers, deținut de Haslam. Părțile s-au înțeles în ianuarie, iar Berkshire a cumpărat ultimii 20% din Pilot pentru 2,6 miliarde de dolari. Acțiunile Berkshire au atins maxime record, în creștere cu 30% față de anul trecut.

7. Bill Gates – 128 de miliarde de dolari • Microsoft • SUA

Cu toate că este aproape cel mai bogat din viața sa, Gates ocupă cea mai joasă poziție din 1992 datorită concurenței dure, unui divorț costisitor în 2021 și celor 59 de miliarde de dolari pe care i-a donat în acte de caritate. Cofondatorul Microsoft a fost cea mai bogată persoană din lume timp de 18 ani, din 1995 până în 2017.

8. Steve Ballmer – 121 de miliarde de dolari • Microsoft • SUA

Mukesh Ambani, chairman and managing director of Reliance Industries Ltd., is speaking at an event in Mumbai, India, on March 30, 2024.Mukesh Ambani In Mumbai, India – 30 Mar 2024,Image: 861249488, License: Rights-managed, Restrictions: , Model Release: no

Ambani a devenit primul membru asiatic al Clubului de 100 de miliarde de dolari în acest an, datorită creșterii acțiunilor conglomeratului său, Reliance Industries. În martie, a găzduit un eveniment festiv de trei zile pentru a sărbători nunta fiului său cel mic, Anant, care va avea loc în iulie. Rihanna a cântat pentru cei 1.600 de invitați, printre care s-au numărat Mark Zuckerberg, Bill Gates și Ivanka Trump.

10. Larry Page – 114 de miliarde de dolari • Google • SUA / Sergey Brin 110 miliarde de dolari • Google • SUA

Cofondatorii Google sunt acum la patru ani distanță de operațiunile de zi cu zi, dar rămân cei mai mari acționari individuali ai gigantului tech. Page s-a ferit în mare parte de ochii publicului, petrecând timp pe cele cinci insule private pe care le deține, inclusiv una în Fiji și alta în Puerto Rico. Brin a ieșit din semiretragere pentru a trimite modificări la modelele de chatbot AI ale Google anul trecut și a fost listat drept „contribuitor principal” când Gemini a fost lansat în decembrie.