Ucraina s-a conectat la rețeaua electrică a UE. Va exporta electricitate spre România, Ungaria, Slovacia și Polonia

09 Iun. 2022, 11:03
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
09 Iun. 2022, 11:03 // Actual //  MD Bani

Ucraina s-a conectat la rețeaua electrică a UE și a obținut dreptul de a exporta energie. Anunțul a fost făcut de un consilier al ministerului energiei ucrainean, transmite Reuters.

În acest context, Ucraina speră să facă 1,5 miliarde de euro din exporturile de energie electrică către UE până la finalul anului și să câștige mai mult în viitor.

Rețeaua electrică din Ucraina a început să planifice decuplarea de la rețelele ruse și beloruse în 2014 după ce Rusia a anexat Crimeea. Aceasta testa autonomia sistemului în februarie, când a invadat Rusia, ceea ce făcut ca Kievul să se deconecteze pe deplin cu doi ani jumate mai devreme decât plănuise.

Ucraina a aplicat în martie să se alăture sistemului energetic european ENTSO-E cât de curând posibil iar marți a primit dreptul de a exporta energia sa către Europa, a anunțat miercuri Ukrenergo.

Toate liniile necesare ale Ucrainei sunt pregătite să exporte electricitate către România, Ungaria, Slovacia și Polonia, spune Lana Zerkal, un consilier al ministrului energiei, într-un interviu pentru postul public de televiziune Suspilne.

„Până la sfârșitul anului, în circumstanțe normale, vom putea să câștigăm aproximativ 1,5 miliarde de euro”, a spus aceasta, adăugând că sistemul Ucrainei funcționa în sincron cu cel al UE. „Am început în martie iar acum UE ne deschide nouă oportunitatea tehnică de a începe transportul comercial și să facem bani în urma acestuia. Este foarte important pentru noi ca…în ciuda războiului am putut s-o facem cu 2 ani jumate mai devreme decât planificasem”, a spus ea.

14 Nov. 2026, 11:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Nov. 2026, 11:29 // Actual //  Ursu Victor

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.