O nouă mutare a Kremlinului! Vrea să livreze separat gaz enclavei transnistrene. Parlicov: Gazprom face politică

09 Iun. 2022, 10:24
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
09 Iun. 2022, 10:24 // Actual //  bani.md

O firmă înregistrată într-un apartament din Chișinău a reușit să semneze un contract de livrare a gazelor naturale cu gigantul rus, Gazprom, scrie jurnal.md. „Asta vine să confirme că toată perioada de la independență până în prezent relația Gazprom cu Moldovagaz că nu este în zona comercialului și a businessului ci în zona finanțării ascunse a unei aparențe de statalitate în Transnistria. Kremlinul adat sarcina Gazpromului să finanțeze această aventură geopolitică în stânga Nistrului indiferent cât ar costa. Chiar dacă datoria crește, ei vor finanța această aparență de statalitate în stânga Nistrului”, a explicat expertul în energetică Victor Parlicov în cadrul emisiunii „Secretele puterii”.

Potrivit lui Parlicov, acum ies la iveală carențele a unei aparențe de piață legată de regiunea transnistreană, care fără businessul ăsta de gaz gratuit ar fi falimentat. Este un proiect falit din fașă.

„Acest exercițiu de livrare a gazelor prin această companie este o încercare de a ocoli contractul cu malul drept. E o confirmare în plus că Gazprom nu se ocupă de business, ci de politică în Republica Moldova. Nu este ceva nou. Gazprom a finanțat timp de 30 de ani separatismul în Republica Moldova și vor să continue să o facă”, a punctat Parlicov.

În opinia expertului, Gazprom încearcă să livreze gaz pe regiuni (Transnistria și Găgăuzia n.a) în Republica Moldova, exact așa cum a făcut cu  mai multe state din UE să destabilizeze situația și a interveni în crearea mecanismelor de piață. Un exemplu este Ungaria.

La rândul său, expertul în energetică Sergiu Tofilat susține că Gazprom va încerca să dea gaz în Transnistria fără să depindă de contractul cu Moldovagaz.

„Noi putem interveni prin intermediul legal. În septembrie vom avea același șantaj în condițiile în care va trebui să trecem la formula de iarnă de calcul a prețului la gaz. Gazprom poate să zică voi nu ați făcut auditul și ei pot rezilia contractul, dar acest lucru nu poate fi făcut pentru că afectează Transnistria. Dar ca să avem puterea de negociere trebuie să ne creăm rezerve de gaz pentru cel puțin o lună. Or, Moscova ar putea deconecta gazul definitiv pentru a crea o criză umanitară. Trebuie să ne pregătim de acest scenariu. Or, dacă Kremlinul va ști că suntem pregătiți de așa un scenariu, șansele de reușită la negocieri sunt foarte mari”, a precizat Tofilat.

O firmă înregistrată într-un apartament din Chișinău a reușit să semneze un contract de livrare a gazelor naturale cu gigantul rus, Gazprom. Este vorba de FAST OIL & GAS INTERNATIONAL a cărei fondator este Victor Cebotari. Acesta a bătut palma cu Gazprom acum trei săptămâni pentru livrarea gazelor Republicii Moldova prin regiunea transnistreană.

01 Sept. 2026, 14:23
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
01 Sept. 2026, 14:23 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Câștigul salarial mediu lunar brut din Republica Moldova a ajuns la 16,8 mii lei în trimestrul II al anului 2026, în creștere cu 9,2% față de aceeași perioadă a anului trecut. În termeni reali însă, după ajustarea cu inflația, avansul a fost de numai 2,34%, arată datele Biroului Național de Statistică.

Diferența dintre creșterea nominală și cea reală arată că scumpirile au absorbit cea mai mare parte a majorării salariilor. Din datele BNS rezultă că nivelul prețurilor de consum a fost cu aproximativ 6,7% mai mare decât în trimestrul II 2025.

Față de primele trei luni ale anului, salariul mediu brut a crescut cu 5,7%.

Cele mai mari salarii sunt plătite în informații și comunicații, unde media a ajuns la 41.009,6 lei pe lună. Un angajat din IT și comunicații câștigă astfel, în medie, de 2,4 ori mai mult decât media pe economie și de aproape 3,8 ori mai mult decât un angajat din agricultură.

Pe locul doi se situează sectorul financiar și al asigurărilor, cu un salariu mediu de 31,4 mii lei, urmat de producția și furnizarea energiei electrice și termice, gazelor și apei calde, cu 24,6 mii lei.

La polul opus se află agricultura, silvicultura și pescuitul, cu doar 10,8 lei pe lună. În hoteluri și restaurante salariul mediu a fost de 11,7 lei, iar în artă, recreere și agrement – 12.8 mii lei.

Diferența dintre salariul mediu din IT și cel din agricultură depășește astfel 30 mii de lei lunar.

Cea mai spectaculoasă creștere salarială față de anul trecut a fost raportată în activitățile de servicii administrative și suport – 52,5%, până la 20.079,1 lei. În construcții, salariile au crescut cu 15,5%, iar în informații și comunicații cu 13,1%.

Nu toate majorările nominale au însemnat însă și o creștere a puterii de cumpărare. În administrația publică, de exemplu, salariul mediu a crescut cu numai 2,8%, până la 17.634,6 lei, mult sub ritmul estimat al inflației. În sănătate și asistență socială majorarea a fost de 3,5%, în energie de 4,6%, iar în sectorul financiar de 5,4%. În termeni reali, aceste sectoare au înregistrat practic o diminuare a puterii de cumpărare față de anul trecut.

Diferența dintre sectorul bugetar și cel privat rămâne, de asemenea, considerabilă. În sectorul bugetar salariul mediu brut a fost de 13,8 mii lei, cu 5,1% mai mare decât anul trecut, în timp ce în sectorul real a ajuns la 18 mii lei, după o creștere de 10,2%.

Astfel, salariul mediu din sectorul real este cu aproximativ 4 mii de lei, sau aproape 30%, mai mare decât cel din sectorul bugetar.

În educație, salariul mediu s-a situat la 13.810,5 lei, adică doar 81,7% din media pe economie. În sănătate și asistență socială acesta a ajuns la 18.398,7 lei, iar în administrația publică – la 17, 6 mii lei.

Pe piața muncii, numărul mediu al salariaților a crescut cu 2,5% față de trimestrul II 2025. Cele mai mari creșteri au fost înregistrate în alte activități de servicii, cu 20,4%, serviciile administrative și suport, cu 13,5%, și hoteluri și restaurante, cu 11,1%.

În același timp, unele ramuri industriale au continuat să piardă angajați. Numărul salariaților din industria extractivă s-a redus cu 6,8%, în industria prelucrătoare cu 1,7%, iar în transport și depozitare cu 0,5%.