Se clatină jilțurile „prințișorilor” milionari de la ANRE: Perciun: Ca să-i demitem trebuie schimbată legea

În criză nu putem face mare lucru. Nu putem să intervenim. Trebuie să schimbăm legea ca să-i putem da afară pe cei de la ANRE. A fost o idee să comasăm instituția cu Consiliul Concurenței, dar s-a renunțat, a declarat deputatul PAS, Dan Perciun care a fost întrebat de demisia conducerii ANRE în cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră”, în condițiile în care aceasta a fost numită pe timpul guvernării Plahotniuc.

Potrivit lui Perciun o situație similară se atestă și Curtea de Conturi al cărei președinte este Marian Lupu numit la șefia instituției de guvernarea Plahotniuc.

ANRE a fost subiectul mai multor investigații că șefii instituției ridică venituri de milioane și că achită sume fabuloase pentru chiria sediul în care activează instituția.

În data de 11 februarie 2022, Ziarul de Gardă a publicat o investigație în care arată că ANRE achită pentru chiria sediului luxos 7 mil. de lei anual.

La începutul anului 2020, ANRE s-a mutat într-un bloc nou, construit pe strada Pușkin 52/A. Potrivit actelor cadastrale consultate de ZdG, instituția a semnat contractul de locațiune la 31 decembrie 2019, la 14 zile distanță de la emiterea actului de recepție cu privire la finalizarea lucrărilor de construcție a clădirii, care datează din 17 decembrie 2019. Contractul a fost semnat pe un termen de 5 ani, până în anul 2025.

Pentru anul curent, ANRE a aprobat atât venituri cât și cheltuieli în sumă de circa 97 de milioane de lei, iar mărimea plăților regulatorii a rămas neschimbată, fiind similară cu cea din 2021. Iar toți bani merg, în mare parte, pentru remunerarea celor 168 de angajați. Salariile angajaților variază între 70 și 90 de mii de lei lunar.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#demisii #lege #ANRE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a crescut în septembrie la 2,6%, față de 2,4% în august, potrivit datelor publicate vineri de Eurostat. România se menține, pentru a cincea lună consecutiv, țara cu cea mai ridicată inflație din blocul comunitar – 8,6%, de peste trei ori media europeană.

După România, cele mai ridicate rate ale inflației au fost raportate în Estonia (5,3%), Slovacia și Croația (4,6%). La polul opus se situează Cipru (0%), Franța (1,1%), Grecia și Italia (1,8%).

Comparativ cu luna august, inflația anuală a crescut în 15 state membre, a scăzut în opt și a rămas stabilă în patru, inclusiv în România, unde a urcat ușor de la 8,5% la 8,6%.

În zona euro, rata anuală a inflației a accelerat la 2,2% (față de 2% în august), revenind peste ținta de 2% a Băncii Centrale Europene (BCE).

Cea mai mare contribuție la inflația din zona euro a provenit din: servicii (+1,49 puncte procentuale), alimente, alcool și țigări (+0,58 pp). În schimb, energia a avut o contribuție negativă de –0,03 pp.

Datele Institutului Național de Statistică (INS) arată o rată anuală chiar mai mare – 9,88%, în creștere de la 9,85% în august. Cele mai accentuate scumpiri s-au înregistrat la: mărfuri nealimentare (+11,09%), servicii (+10,36%), alimente (+7,86%).

Potrivit proiecțiilor BCE, inflația din zona euro ar urma să scadă gradual la 2,1% în 2025, 1,7% în 2026 și 1,9% în 2027, în timp ce inflația de bază (fără energie și alimente) s-ar situa la 2,4% în 2025.

România rămâne, astfel, cea mai inflaționistă economie din Uniunea Europeană, pe fondul scumpirii accelerate a bunurilor nealimentare și a serviciilor, dar și al presiunilor bugetare și fiscale interne.