Carnea de vită și de porc devine tot mai scumpă! Puiul devine principala sursă de proteină a lumii

Timp de secole, o friptură delicioasă sau un cotlet de porc au fost mâncărurile preferate de la cină odată cu bunăstarea acumulată din societăți și cu îmbunătățirea dietelor. Însă situația nu mai e la fel. În contextul în care inflația face carnea de vită și cea de porc mai scumpă, puiul devine, prin prețul mai mic, principala sursă de proteine a lumii, potrivit Bloomberg.

Potrivit sursei citate, se așteaptă ca în 2022 consumul de carne de pui să ajungă la 98 de milioane de tone metrice, dublu cât era cantitatea mâncată în 1999. Aceasta e de trei ori mai mult decât rata de creștere a consumului de porc și de 10 ori față de cea a cărnii de vită, potrivit datelor guvernamentale ale SUA. Consumul global de carne de pui este preconizat să reprezinte 41% din tot consumul de carne până în 2030. Iar în mai puțin de un deceniu, de mai bine sau de mai rău, oamenii vor consuma pentru prima dată mult mai mult pui decât orice alt tip de proteină.

Carnea de pui devine mai accesibilă grație geneticii și altor inovații. Costul creșterii găinilor a fost diminuat în mod repetat de-a lungul anilor.

În acest context, marile economii optează tot mai mult pentru carnea de pui.

Partea întunecată a creșterii păsărilor

Există și o parte întunecată la creșterea consumului de pui. Păsările se pot mări în greutate atât de rapid încât organele și mușchii nu pot ține pasul, făcând dificil statul în picioare. Focarele de gripă aviară, precum cele care au lovit recent SUA, sunt mai mari și mai severe din cauza prevalenței metodelor de producție industrială.

Cererea crește atât de rapid încât producătorii nu pot ține pasul, ducând la apariția deficiențelor în aprovizionare. Patronii de restaurante din SUA sunt angajați într-o competiție brutală pentru stocuri.

Toate țările lumii cresc găini

În Asia, puiul înlocuiește porcul – carnea tradițională de la sărbători, din bucătăria zilnică și din ieșirile la restaurant – în contextul în care generațiile mai tinere asimilează viziunea occidentală că este mai sănătoasă carnea albă. Unele restaurante din China nu mai servesc porc deloc, o practică de neînchipuit cu doar câțiva ani înainte. Meniul la Wagas, un lanț de restaurante de lux concentrat pe sănătate, care are locații în importante orașe chineze din Beijing până la Chengdu, oferă salate kale cu pui și avocado, fructe de mare și mâncăruri pe bază de plante, însă nu și porc.

Brazilienii sunt de asemenea fani ai puiului în acest an, în contextul în care inflația face carnea de vită inaccesibilă pentru milioane de oameni. Națiunea, cel mai mare exportator de păsări, crește producția cu 4,5% la un nivel record. Companiile adaugă linii de procuție, ture de program mai multe și îmbunătățiri la procesare, spune Ricardo Santin, șeful grupului exportator ABPA.

Cererea crește și în zone din Europa până la Africa de Sud și până în Mexic. „Nu știu o țară din lume care nu are găini”, spune Brett Stuart, cofondator al Global AgriTrends, o firmă de consultanță. „Este prima treaptă de pe scara proteinelor”, spune el. „Când urci de la orez, începi cu păsări”.

Pentru că găinile cresc atât de rapid, carnea de pui este mai prietenoasă cu mediul decât vita, care este tot mai criticată pentru importantele emisii de gaze cu efect de seră generate de creșterea vacilor.

Carnea de pui și mediul

Unele restaurante și companii se îndreaptă către păsările de curte pentru a contribui la atingerea țintelor de mediu. Lanțul de cafenele-brutării Panera Bread a început recent să promoveze Cool Food Meals, un meniu prietenos cu mediul, de antreuri cu pui conceput de Institutul nonprofit World Resources. Este parte a acțiunilor companiei de a scoate mai mult carbon din aer decât emite până în 2050. Gigantul de servicii alimentare Aramark s-a angajat de asemenea să producă și să vândă mâncare cu o amprentă de carbon mai mică, alături de afacerea de servicii alimentare a Nestle. Tendința pentru mese cu amprentă redusă de carbon la marile companii, lanțuri de restaurante, universități și chiar guverne a dus până acum la un declin de 16% în emisiile per farfurie, potrivit Institutului World Resources, care a creat programul în 2019.

„Consumatorii nu trebuie să compromită gustul pentru a fi responsabile din punct de vedere climatic”, spune șeful Panera, Niren Chaudhary. „Proteinele animale, cu raportul potrivit și în echilibrul potrivit sunt și pot fi cool”, spune el.

Producția industrială de carne de pui creează probleme de mediu, deoarece operațiunile intense de hrănire concentrează deșeuri și produc probleme de miros. Boabele de soia, parte a hranei industriale pentru găini, au fost legate de defrișările din Amazon.

O altă cale

Unii producători care folosesc găini crescute lent și mai puțin industrial văd o cale de a crește păsările ca parte a unui sistem ce este atât mai bun pentru găini cât și pentru mediu. Însă nimeni nu a reușit să aducă un astfel de sistem la amploarea necesară. Mai mult de 200 de companii, inclusiv Popeyes Louisiana Kitchen și Chipotle Mexican Grill, au promis o tranziție către standarde mai noi și sănătoase în hrănirea găinilor până în 2026.

Însă, fermele mai umane și mai prietenoase cu mediul nu vor fi prea prezente dacă produsul nu se ridică la așteptările consumatorilor. Cooks Venture, o companie producătoare de pui care folosește metode agricole pentru a menține mai mult carbon în sol, spune că gustul rămâne pe primul loc în așteptările consumatorilor. Astfel că firma se concentrează mai mult pe creșterea păsărilor astfel încât să aibă o musculatură mai densă și un gust mai bun decât varietatea industrială.

„În primul rând, oamenii vor să mănânce ceva care are gust bun”, spune fondatorul Cooks Venture Matt Wadiak. „Factorul de mediu este secundar”.

#carne de porc #carne de pui #carne de vita #scumpire #pret #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul renunță la varianta inițială de majorare și uniformizare a TVA, după reacțiile din spațiul public, iar noile modificări fiscale vor fi mai moderate și vor proteja consumatorii vulnerabili, a deckarat premierul Vasile Tofan în cadrul emisiunii Secretele Puterii de la Jurnal TV.

Șeful Executivului a precizat că TVA redus va fi menținut pentru alimentele de bază, precum pâinea, laptele, legumele, fructele și cartofii, iar modificările vor fi introduse gradual.

Totodată, Guvernul nu va modifica regimul fiscal pentru consumul de energie și gaze în sezonul rece. Noile reguli vor intra în vigoare abia de la 1 aprilie 2027.

Potrivit premierului, pentru gazele naturale, primii 150 de metri cubi consumați lunar vor rămâne taxați cu TVA de 8%, iar pentru consumul care depășește acest prag se va aplica cota standard de 20%. Vasile Tofan a explicat că aproximativ 86% dintre gospodării consumă sub 150 de metri cubi de gaz în perioada rece, astfel încât majoritatea populației nu va fi afectată de schimbare.

Un mecanism similar va fi aplicat și la energia electrică. Primii 100 kWh vor rămâne taxați cu TVA de 0%, iar energia consumată peste acest nivel va fi impozitată cu TVA de 20%.

În același timp, Executivul pregătește majorări de taxe pentru produsele considerate nocive și pentru anumite sectoare economice. Premierul a anunțat că vor crește accizele la tutun și alcool, precum și taxele aplicate jocurilor de noroc.

Tofan a argumentat că moldovenii cheltuie anual aproximativ 10 miliarde de lei, echivalentul a 2,5% din PIB, pe jocurile de noroc, iar suma ar putea ajunge la 20 de miliarde de lei dacă este luată în calcul și piața ilegală. El a precizat însă că taxarea va fi calibrată astfel încât să nu încurajeze migrarea jucătorilor către piața neagră.

O altă măsură anunțată în premieră vizează sistemul bancar. Guvernul intenționează să majoreze cu 50% impozitul pe profitul băncilor, de la 12% la 18%, măsură care va fi aplicată doar pentru anul fiscal 2027.

Premierul a recunoscut că o taxare mai mare a băncilor poate reduce capacitatea de creditare, însă a spus că Executivul a analizat riscurile și consideră că beneficiile depășesc efectele negative. Potrivit estimărilor prezentate de Tofan, măsura ar urma să aducă la buget aproximativ 600 de milioane de lei într-un singur an.