Economia zdruncinată a Rusiei: Efectele sancţiunilor occidentale încep să le ajungă la os consumatorilor ruşi

12 Iun. 2022, 19:45
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
12 Iun. 2022, 19:45 // Actual //  bani.md

Natalia Klyueva a început să caute un nou loc de muncă la Moscova în luna februarie, chiar înainte de invazia Rusiei în Ucraina şi de valul de sancţiuni impuse de Occident. După 3 luni, femeia de 46 de ani constată că cei 20 de ani de experienţă în vânzări la nivel înalt înseamnă prea puţin într-o lume corporatistă transformată de război, conform Financial Times.

“Nu există cerere. Ca să fiu sinceră, sunt îngrozită”, a declarat Klyueva, care descrie afacerile din Rusia ca fiind “îngheţate”, în timp ce firmele occidentale “s-au topit” din ţară. “Am doi copii, am împrumuturi neplătite, am lucrări de construcţie neterminate şi stau acasă, gătesc borş ca o proastă.”

Experienţa ei pe o piaţă a muncii în schimabre este un indicator al modului în care sancţiunile şi embargourile comerciale occidentale se infiltrează încet în economia rusă, care provoacă închiderea magazinelor şi perturbarea lanţurilor de aprovizionare, în ciuda eforturilor preşedintelui Vladimir Putin de a proteja ţara de efectele războiului din Ucraina.

Într-o ţară în care o mare parte a lucrătorilor sunt angajaţi de stat şi cu creşteri recent aprobate ale pensiilor şi ale salariului minim, majoritatea ruşilor nu au experimentat schimbări dramatice în viaţa de zi cu zi.

Veniturile solide din exporturile de petrol şi gaze au oferit, de asemenea, Kremlinului mijloacele de a oferi stimulente sectorului privat pentru a trimite angajaţii în concediu, decât să îi concedieze. Şomajul a rămas la aproximativ 4%, evitându-se astfel vârfurile înregistrate în timpul pandemiei, iar inflaţia, care a atins un maxim de două decenii de 17,8% în aprilie, a început să încetinească.

“Preţurile la produsele alimentare au crescut, da, dar în general nu s-au schimbat prea multe”, a declarat Tatiana Mikhailova, economist şi academician care locuieşte în capitală. Dacă nu deschizi televizorul pe ştiri, “poţi avea destul de uşor impresia că nu se întâmplă absolut nimic”, a spus ea, adăugând că acest lucru face ca situaţia să pară “absurdă”.

Totuşi, o succesiune de indicatori oferă un barometru al schimbărilor care încep să apară.

Posturile vacante sunt unul dintre aceştia. Deşi cifrele privind şomajul au rămas în general stabile, platforma de recrutare online HeadHunter a constatat că numărul de locuri de muncă anunţate a scăzut cu 28% în aprilie, comparativ cu luna februarie, luna anterioară războiului. Anunţurile de locuri de muncă în marketing, relaţii publice, resurse umane, management şi bănci au scăzut între 40% şi 55%.

“Există atât de mulţi oameni foarte calificaţi pe piaţă în acest moment. Concurenţa pentru un post este peste aşteptări”, a spus Klyueva.
Economiştii prezic o luptă mai dură pentru locuri de muncă. Numărul persoanelor aflate în concediu a crescut de la 44.000 la începutul lunii martie la 138.000 la jumătatea lunii mai, potrivit oficialilor, iar numărul muncitorilor puşi în regim part-time a crescut şi el.

Schimbarea este poate cel mai vizibilă în cartierele comerciale şi centrele comerciale din Rusia. În Moscova, magazinele care vând mărci străine reprezintă aproximativ 40% din spaţiul comercial din marile centre comerciale, potrivit firmei de consultanţă imobiliară comercială ILM. Multe dintre aceste magazine sunt închise după ce mărcile respective au tăiat legăturile cu Rusia. Aproximativ 15%-20% din magazinele din mall-urile din Moscova sunt acum închise, potrivit Knight Frank Rusia.

Până la sfârşitul anului, până la 20% din toate spaţiile de birouri din Moscova ar putea fi, de asemenea, părăsite, potrivit ILM, în principal din cauza plecării firmelor occidentale.

Aceste efecte nu sunt atât de evidente la nivelul întregii ţări. Mara Kanakina, o stilistă personală din Volgograd, în sudul Rusiei, a declarat că a fost şocată când a vizitat Moscova săptămâna trecută. “M-am plimbat pe aleea Stoleshnikov”, a spus Kanakina, referindu-se la una dintre străzile centrale ale capitalei cu un farmec aparte “şi aproape totul era închis”.

Ca antreprenor independent, Kanakina a fost, de asemenea, afectată de lipsa componentelor sau a livrărilor importate. Ea a procurat haine şi accesorii de la creatori de modă străini şi de la mărci occidentale pentru clienţi din întreaga Rusie, dar în ziua invaziei, “toată Europa a fost închisă”, a spus ea.

Furnizorii au încetat să mai facă afaceri cu clienţii ruşi. Visa şi Mastercard au părăsit ţara, ceea ce înseamnă că nu a putut face tranzacţii internaţionale cu cardul. Logistica de livrare s-a prăbuşit. “M-am lovit atât de mult cu capul de perete încât am făcut o gaură în el”, a spus ea.

Acum, ea se bazează pe intermediari din ţări precum Georgia şi Kazahstan pentru a comanda şi a primi articole de marcă occidentală şi se autointitulează “zâna sancţiunilor”.

“Ştiu că pot pune mâna pe orice”, a spus ea, “dar va fi nevoie de timp şi răbdare” pentru a aranja noua logistică.

Lipsa produselor de import schimbă alte obiceiuri de consum. Vinul importat a reprezentat 40% din piaţa rusă în 2021, adică 370 milioane de litri. Rafturile cu vinuri par acum mai goale, a spus Mikhailova.

Odată cu liderii pieţei de smartphone-uri, Samsung şi Apple, care au tăiat legăturile cu Rusia, importurile au scăzut. În schimb, firma de analiză GS Group spune că importurile de telefoane de tip vechi “cărămidă” au crescut cu 43% în primul trimestru.

Este greu de spus cu exactitate în ce măsură au scăzut importurile, deoarece autorităţile ruse au încetat să mai publice cifre. Dar, folosind în schimb date de la 20 dintre cei mai mari parteneri comerciali ai Rusiei, economiştii de la Institutul de Finanţe Internaţionale au estimat că importurile din aprilie au scăzut cu 50% faţă de aceeaşi lună a anului trecut.

Datele privind colectarea TVA pentru bunurile interne arată gradul în care consumul începe să scadă şi activitatea economică să scadă. Potrivit Ministerului de Finanţe, încasările din TVA au scăzut cu 54% în aprilie, comparativ cu anul precedent.
“Acestea sunt doar primele modificări, minore”, a declarat Mikhailova. Economiştii se aşteaptă la vremuri turbulente, inclusiv la o contracţie a PIB-ului de până la 10%, iar şomajul mai mult decât dublu până în toamnă.

Acest lucru ar putea afecta cheltuielile pentru lucruri precum vacanţele. Potrivit datelor furnizate de platforma de recrutare SuperJob, 35% dintre ruşi spun că nu îşi permit să îşi ia o vacanţă de o săptămână în acest an, faţă de 30% anul trecut.

O altă persoană care se confruntă cu o piaţă a muncii incertă este Maria Barabanova. Expertul în marketing din Moscova a condus vânzările în Rusia pentru o firmă germană de tehnologie de înfrumuseţare. De la începutul lunii mai, femeia de 37 de ani îşi caută un nou loc de muncă, pentru că nu există produse de comercializat.

“Nu mai există importuri, din păcate”, a spus ea. “Expoziţiile noastre de la Moscova au fost anulate. Nu există echipamente pe care să le

16 Nov. 2026, 12:51
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
16 Nov. 2026, 12:51 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Reforma salarizării în sectorul bugetar, prezentată drept o măsură de majorare a veniturilor angajaților, riscă să producă efectul invers, susține deputatul Ion Chicu. Potrivit acestuia, modificările pregătite la Legea nr. 270 cu privire la sistemul unitar de salarizare prevăd reducerea premiilor, schimbarea mecanismului de ajustare a salariilor și o creștere a fondului de remunerare care nu ar acoperi inflația acumulată.

Chicu afirmă că impactul financiar al noii legi este estimat la 4,7 miliarde de lei, raportat la un fond total de salarizare de 32,7 miliarde de lei. Astfel, potrivit calculelor sale, creșterea ar reprezenta aproximativ 14%, sub nivelul inflației cumulate pe doi ani, despre care deputatul susține că va depăși 18%.

„Nu poate fi vorba despre o majorare a salariilor pentru majoritatea bugetarilor atunci când costurile legii vor fi de 4,7 miliarde de lei. Raportat la fondul general de 32,7 miliarde, asta înseamnă o creștere cu 14%. Considerând că anul acesta majoritatea bugetarilor nu au beneficiat de majorări, raportat la inflația pe doi ani, asta înseamnă o scădere a salariului real”, a declarat parlamentarul.

O altă modificare criticată de Chicu vizează mecanismul de ajustare a salariilor. Potrivit deputatului, actuala raportare la inflația anuală ar urma să fie înlocuită cu un indicator legat de creșterea nominală a Produsului Intern Brut.

În opinia sa, această schimbare ar putea dezavantaja angajații din sectorul public în perioadele în care inflația depășește ritmul de creștere a economiei în termeni nominali.

„În majoritatea cazurilor, salariile bugetarilor nu vor crește în măsura inflației. De exemplu, în anul 2022, inflația a depășit creșterea nominală a PIB-ului cu 20 de puncte procentuale”, a afirmat Chicu.

Deputatul atrage atenția și asupra reducerii plafonului pentru premiile acordate angajaților din sectorul public. Potrivit acestuia, fondul destinat premiilor unice ar urma să fie diminuat de la maximum 5% la 2% din fondul anual de salarizare.

În același timp, plafonul premiului anual ar urma să scadă de la 50% la 20% din salariul de bază, ceea ce, în opinia parlamentarului, ar putea reduce veniturile suplimentare ale angajaților bugetari.

Chicu susține că modificările riscă să îi dezavantajeze tocmai pe angajații care asigură funcționarea instituțiilor publice, fără ca aceștia să beneficieze de o creștere reală a veniturilor.

„Oamenii care într-adevăr muncesc nu au majorarea reală de salariu”, a declarat deputatul.

Parlamentarul a anunțat că nu va susține modificările legislative, motivând că acestea nu ar compensa pierderea puterii de cumpărare a salariaților.

„Bineînțeles, noi nu vom susține această lege, pentru că, în pofida promisiunilor, salariul real al oamenilor scade”, a conchis Ion Chicu.

În schimb, Guvernul susține că reforma, aprobată pe 12 noiembrie, va aduce o majorare salarială medie de 15,7% pentru aproximativ 172.000 de angajați bugetari. Autoritățile afirmă că noul sistem urmărește creșterea salariilor de bază și reducerea discrepanțelor dintre diferite categorii de personal.