Economia zdruncinată a Rusiei: Efectele sancţiunilor occidentale încep să le ajungă la os consumatorilor ruşi

Natalia Klyueva a început să caute un nou loc de muncă la Moscova în luna februarie, chiar înainte de invazia Rusiei în Ucraina şi de valul de sancţiuni impuse de Occident. După 3 luni, femeia de 46 de ani constată că cei 20 de ani de experienţă în vânzări la nivel înalt înseamnă prea puţin într-o lume corporatistă transformată de război, conform Financial Times.

“Nu există cerere. Ca să fiu sinceră, sunt îngrozită”, a declarat Klyueva, care descrie afacerile din Rusia ca fiind “îngheţate”, în timp ce firmele occidentale “s-au topit” din ţară. “Am doi copii, am împrumuturi neplătite, am lucrări de construcţie neterminate şi stau acasă, gătesc borş ca o proastă.”

Experienţa ei pe o piaţă a muncii în schimabre este un indicator al modului în care sancţiunile şi embargourile comerciale occidentale se infiltrează încet în economia rusă, care provoacă închiderea magazinelor şi perturbarea lanţurilor de aprovizionare, în ciuda eforturilor preşedintelui Vladimir Putin de a proteja ţara de efectele războiului din Ucraina.

Într-o ţară în care o mare parte a lucrătorilor sunt angajaţi de stat şi cu creşteri recent aprobate ale pensiilor şi ale salariului minim, majoritatea ruşilor nu au experimentat schimbări dramatice în viaţa de zi cu zi.

Veniturile solide din exporturile de petrol şi gaze au oferit, de asemenea, Kremlinului mijloacele de a oferi stimulente sectorului privat pentru a trimite angajaţii în concediu, decât să îi concedieze. Şomajul a rămas la aproximativ 4%, evitându-se astfel vârfurile înregistrate în timpul pandemiei, iar inflaţia, care a atins un maxim de două decenii de 17,8% în aprilie, a început să încetinească.

“Preţurile la produsele alimentare au crescut, da, dar în general nu s-au schimbat prea multe”, a declarat Tatiana Mikhailova, economist şi academician care locuieşte în capitală. Dacă nu deschizi televizorul pe ştiri, “poţi avea destul de uşor impresia că nu se întâmplă absolut nimic”, a spus ea, adăugând că acest lucru face ca situaţia să pară “absurdă”.

Totuşi, o succesiune de indicatori oferă un barometru al schimbărilor care încep să apară.

Posturile vacante sunt unul dintre aceştia. Deşi cifrele privind şomajul au rămas în general stabile, platforma de recrutare online HeadHunter a constatat că numărul de locuri de muncă anunţate a scăzut cu 28% în aprilie, comparativ cu luna februarie, luna anterioară războiului. Anunţurile de locuri de muncă în marketing, relaţii publice, resurse umane, management şi bănci au scăzut între 40% şi 55%.

“Există atât de mulţi oameni foarte calificaţi pe piaţă în acest moment. Concurenţa pentru un post este peste aşteptări”, a spus Klyueva.
Economiştii prezic o luptă mai dură pentru locuri de muncă. Numărul persoanelor aflate în concediu a crescut de la 44.000 la începutul lunii martie la 138.000 la jumătatea lunii mai, potrivit oficialilor, iar numărul muncitorilor puşi în regim part-time a crescut şi el.

Schimbarea este poate cel mai vizibilă în cartierele comerciale şi centrele comerciale din Rusia. În Moscova, magazinele care vând mărci străine reprezintă aproximativ 40% din spaţiul comercial din marile centre comerciale, potrivit firmei de consultanţă imobiliară comercială ILM. Multe dintre aceste magazine sunt închise după ce mărcile respective au tăiat legăturile cu Rusia. Aproximativ 15%-20% din magazinele din mall-urile din Moscova sunt acum închise, potrivit Knight Frank Rusia.

Până la sfârşitul anului, până la 20% din toate spaţiile de birouri din Moscova ar putea fi, de asemenea, părăsite, potrivit ILM, în principal din cauza plecării firmelor occidentale.

Aceste efecte nu sunt atât de evidente la nivelul întregii ţări. Mara Kanakina, o stilistă personală din Volgograd, în sudul Rusiei, a declarat că a fost şocată când a vizitat Moscova săptămâna trecută. “M-am plimbat pe aleea Stoleshnikov”, a spus Kanakina, referindu-se la una dintre străzile centrale ale capitalei cu un farmec aparte “şi aproape totul era închis”.

Ca antreprenor independent, Kanakina a fost, de asemenea, afectată de lipsa componentelor sau a livrărilor importate. Ea a procurat haine şi accesorii de la creatori de modă străini şi de la mărci occidentale pentru clienţi din întreaga Rusie, dar în ziua invaziei, “toată Europa a fost închisă”, a spus ea.

Furnizorii au încetat să mai facă afaceri cu clienţii ruşi. Visa şi Mastercard au părăsit ţara, ceea ce înseamnă că nu a putut face tranzacţii internaţionale cu cardul. Logistica de livrare s-a prăbuşit. “M-am lovit atât de mult cu capul de perete încât am făcut o gaură în el”, a spus ea.

Acum, ea se bazează pe intermediari din ţări precum Georgia şi Kazahstan pentru a comanda şi a primi articole de marcă occidentală şi se autointitulează “zâna sancţiunilor”.

“Ştiu că pot pune mâna pe orice”, a spus ea, “dar va fi nevoie de timp şi răbdare” pentru a aranja noua logistică.

Lipsa produselor de import schimbă alte obiceiuri de consum. Vinul importat a reprezentat 40% din piaţa rusă în 2021, adică 370 milioane de litri. Rafturile cu vinuri par acum mai goale, a spus Mikhailova.

Odată cu liderii pieţei de smartphone-uri, Samsung şi Apple, care au tăiat legăturile cu Rusia, importurile au scăzut. În schimb, firma de analiză GS Group spune că importurile de telefoane de tip vechi “cărămidă” au crescut cu 43% în primul trimestru.

Este greu de spus cu exactitate în ce măsură au scăzut importurile, deoarece autorităţile ruse au încetat să mai publice cifre. Dar, folosind în schimb date de la 20 dintre cei mai mari parteneri comerciali ai Rusiei, economiştii de la Institutul de Finanţe Internaţionale au estimat că importurile din aprilie au scăzut cu 50% faţă de aceeaşi lună a anului trecut.

Datele privind colectarea TVA pentru bunurile interne arată gradul în care consumul începe să scadă şi activitatea economică să scadă. Potrivit Ministerului de Finanţe, încasările din TVA au scăzut cu 54% în aprilie, comparativ cu anul precedent.
“Acestea sunt doar primele modificări, minore”, a declarat Mikhailova. Economiştii se aşteaptă la vremuri turbulente, inclusiv la o contracţie a PIB-ului de până la 10%, iar şomajul mai mult decât dublu până în toamnă.

Acest lucru ar putea afecta cheltuielile pentru lucruri precum vacanţele. Potrivit datelor furnizate de platforma de recrutare SuperJob, 35% dintre ruşi spun că nu îşi permit să îşi ia o vacanţă de o săptămână în acest an, faţă de 30% anul trecut.

O altă persoană care se confruntă cu o piaţă a muncii incertă este Maria Barabanova. Expertul în marketing din Moscova a condus vânzările în Rusia pentru o firmă germană de tehnologie de înfrumuseţare. De la începutul lunii mai, femeia de 37 de ani îşi caută un nou loc de muncă, pentru că nu există produse de comercializat.

“Nu mai există importuri, din păcate”, a spus ea. “Expoziţiile noastre de la Moscova au fost anulate. Nu există echipamente pe care să le

#populația #economie #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.