Putin visează la o nouă monedă care să bată Euro și Dolarul. Cine sunt țările aliate care ar susține planul

După ce și-a izolat țara și a adus economia rusă în pragul colapsului ca urmare a așa-zisei „operațiuni speciale” din Ucraina, președintele Vladimir Putina vrea să controleze sistemul financiar global.

Liderul de la Kremlin a spus că în prezent se lucrează pentru a crea o nouă monedă mondială, care, potrivit lui, ar trebui să devină „un concurent al dolarului și al monedei euro”, scrie publicația Finanz.

Potrivit președintelui rus, coșul de valute al țărilor membre BRICS (Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud) va sta la baza noii monede.

În ciuda faptului că economia rusă este în pragul celei mai lungă recesiuni de la căderea Uniunii Sovietice, Putin preferă să vorbească despre problemele Occidentului, nu despre țara sa.

Potrivit președintelui Federației Ruse, monedele și economiile statelor occidentale „alunecă într-o criză profundă” datorită „emisiei necontrolată” și „cumulării datoriilor negarantate”. În timp ce politica macroeconomică rusă își „arată eficiență”.

În același timp, Putin nu a precizat cum se va numi noua monedă și cine va fi emitentul acesteia – Rusia sau altă țară care face parte din BRICS, sau un organism comun nou înființat.

Rusia continuă să piardă miliarde din cauza rublei anormal de puternice. Experții au calculat că o scădere a cursului dolarului cu 1 rublă reduce veniturile bugetului rus cu 170 de miliarde de ruble pe an. Presa occidentală, citând propriile surse, a scris că autoritățile ruse, pe fondul întăririi rublei, iau în considerare posibilitatea fixării cursului de schimb al monedei rusești.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#moneda #Putin #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să îmbătrânească. La începutul anului 2026, în țară locuiau 611,9 mii de persoane cu vârsta de 60 de ani și peste, echivalentul a 25,9% din populația cu reședință obișnuită, arată datele Biroului Național de Statistică.

Ponderea vârstnicilor a crescut de la 25,2% la începutul anului 2024 la 25,9% în 2026, iar BNS califică nivelul actual drept unul „înalt de îmbătrânire demografică”. Procesul este mai pronunțat în cazul femeilor: coeficientul de îmbătrânire ajunge la 29,2%, comparativ cu 22% în rândul bărbaților.

Diferențele dintre femei și bărbați devin și mai mari odată cu înaintarea în vârstă. La persoanele de 60 de ani și peste revin doar 66 de bărbați la 100 de femei, iar în grupa de 85 de ani și peste raportul scade până la numai 35 de bărbați la 100 de femei. Speranța de viață la vârsta de 60 de ani era, în 2025, de circa 21 de ani pentru femei și 16 ani pentru bărbați.

Datele statistice arată și dimensiunea presiunii asupra sistemului de pensii. La 1 ianuarie 2026, Republica Moldova avea 671,7 mii de pensionari, dintre care 530,2 mii primeau pensie pentru limită de vârstă. Pensia medie pentru această categorie era de 4.435,6 lei, însă femeile primeau în medie 4.162 de lei, cu 16,2% mai puțin decât bărbații, care aveau o pensie medie de 4.964,3 lei.

Totodată, 117,8 mii de pensionari pentru limită de vârstă, sau 22,2% din total, beneficiau de pensia minimă, în valoare de 3.055,7 lei. Aproximativ 24,1% dintre pensionarii pentru limită de vârstă erau angajați în câmpul muncii la momentul stabilirii pensiei.

Numărul persoanelor de peste 60 de ani active economic este însă în scădere. În 2025, acesta s-a redus cu 11,1%, până la 87,3 mii de persoane, față de 98,2 mii în anul precedent. Dintre vârstnicii ocupați, aproape 70% aveau între 60 și 64 de ani, iar numai 0,4% aveau cel puțin 80 de ani.

O altă tendință ține de structura gospodăriilor. Aproape jumătate dintre gospodăriile din Republica Moldova 44,5% aveau în componență cel puțin o persoană de 60 de ani și peste. Dintre gospodăriile formate exclusiv din vârstnici, 67,7% erau alcătuite dintr-o singură persoană.

Venitul mediu lunar al unei persoane dintr-o gospodărie cu vârstnici era de 5.161,6 lei, însă diferența dintre oraș și sat este considerabilă: 6.197,6 lei în mediul urban și 4.459,6 lei în mediul rural. Peste jumătate din venituri, 54,9%, proveneau din prestații sociale.

În același timp, aproape jumătate din cheltuielile gospodăriilor cu vârstnici – 46,8% – mergeau pe produse alimentare, iar alte 19,2% erau destinate locuinței, apei, electricității, gazelor și altor combustibili. Doar pentru aceste două categorii erau cheltuite, cumulat, circa două treimi din buget.

#batrini #pensionari #populație