Putin visează la o nouă monedă care să bată Euro și Dolarul. Cine sunt țările aliate care ar susține planul

După ce și-a izolat țara și a adus economia rusă în pragul colapsului ca urmare a așa-zisei „operațiuni speciale” din Ucraina, președintele Vladimir Putina vrea să controleze sistemul financiar global.

Liderul de la Kremlin a spus că în prezent se lucrează pentru a crea o nouă monedă mondială, care, potrivit lui, ar trebui să devină „un concurent al dolarului și al monedei euro”, scrie publicația Finanz.

Potrivit președintelui rus, coșul de valute al țărilor membre BRICS (Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud) va sta la baza noii monede.

În ciuda faptului că economia rusă este în pragul celei mai lungă recesiuni de la căderea Uniunii Sovietice, Putin preferă să vorbească despre problemele Occidentului, nu despre țara sa.

Potrivit președintelui Federației Ruse, monedele și economiile statelor occidentale „alunecă într-o criză profundă” datorită „emisiei necontrolată” și „cumulării datoriilor negarantate”. În timp ce politica macroeconomică rusă își „arată eficiență”.

În același timp, Putin nu a precizat cum se va numi noua monedă și cine va fi emitentul acesteia – Rusia sau altă țară care face parte din BRICS, sau un organism comun nou înființat.

Rusia continuă să piardă miliarde din cauza rublei anormal de puternice. Experții au calculat că o scădere a cursului dolarului cu 1 rublă reduce veniturile bugetului rus cu 170 de miliarde de ruble pe an. Presa occidentală, citând propriile surse, a scris că autoritățile ruse, pe fondul întăririi rublei, iau în considerare posibilitatea fixării cursului de schimb al monedei rusești.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#moneda #Putin #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite au decis să înghețe, temporar, majorarea tarifelor vamale pentru mai multe țări, inclusiv Republica Moldova. În următoarele 90 de zile, taxa de import pentru mărfurile moldovenești pe piața americană va rămâne la nivelul de 10%, și nu va fi majorată la 31%, așa cum era planificat inițial de administrația fostului președinte Donald Trump.

Cu toate acestea, Ministerul Economiei a convocat pe 9 aprilie o reuniune cu 50 de exportatori moldoveni activi pe piața SUA pentru a analiza impactul acestei decizii asupra afacerilor lor.

Unul dintre cei mai afectați este producătorul de sucuri Speranța Con, care se teme că produsele sale nu vor mai fi competitive în condițiile noilor tarife. Compania ia în calcul reorientarea către Uniunea Europeană și piețele asiatice.

Vinificatorii afirmă că este încă dificil de evaluat efectul noilor tarife, dar și aceștia își propun extinderea pe piețele europene. Brandul de îmbrăcăminte Julia Allert atrage atenția că retragerea de pe piața americană ar fi complicată, în special din cauza dezvoltării puternice a comerțului online și a notorietății deja dobândite în rândul consumatorilor americani.

În sectorul IT și outsourcing, companiile moldovenești – în special cele din logistică și transport – consideră că tarifele nu le afectează direct, însă scăderea veniturilor în 2025 este evidentă. Peste 600 de companii care prestează servicii pentru piața americană resimt deja presiuni financiare, cauzate de măsurile protecționiste ale fostei administrații Trump.

Mediul de afaceri și autoritățile propun păstrarea și consolidarea poziției Moldovei în lanțurile globale de valoare adăugată, în special în industriile auto și textilă, sprijin guvernamental personalizat pentru fiecare categorie de produs afectat de noile tarife și demararea negocierilor cu partenerii europeni și identificarea de noi piețe externe pentru produsele moldovenești.

În anul 2024, exporturile Republicii Moldova către SUA au reprezentat 2,5% din volumul total, echivalentul a 90 de milioane de dolari, în timp ce importurile din SUA au atins 1,5% (135 milioane de dolari).

Principalele produse moldovenești exportate în SUA au fost vinuri de desert – 48% din totalul exporturilor, sucuri din fructe (în special de mere) – 14%, piese și dispozitive din plastic pentru transport – 9%, băuturi alcoolice – 5%, articole vestimentare – 3% și produse de cofetărie – 2%.