Orban pune mâna pe sectorul energetic al Ungariei. L-a monopolizat pe perioada stării de urgență

Ungaria a adoptat un decret care permite Guvernului să preia supervizarea firmelor vitale din sectorul energetic, precum şi asupra operatorului reţelei de gazoducte FGSZ, în situaţii de urgenţă care necesită asigurarea continuării aprovizionării, informează Reuters.

Decretul a fost adoptat și semnat marți de premierul Viktor Orban. Astfel, sunt vizate firmele importante din industriile de electricitate, gaze şi petrol, precum şi companiile locale de termoficare şi companiile miniere, operatorul reţelei de gazoducte FGSZ dar şi asociaţia companiilor care se ocupă cu depozitarea de combustibili şi gaze.Ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, a spus la începutul acestei luni că directorul general de la Gazprom şi vicepremierul rus Alexander Novak, l-au asigurat că grupul rusesc îşi va îndeplini obligaţiile incluse în contractul de aprovizionare cu gaze pe termen lung convenit cu Ungaria.

Luni, acelaşi Peter Szijjarto a precizat că gradul de umplere a depozitelor de gaze din Ungaria este la peste 39%, echivalent cu 2,7 miliarde metri cubi.

Ungaria depinde în proporţie de 85% de importurile de gaze naturale din Rusia şi în proporţie de 65% de importurile de ţiţei brut din Rusia.

Conform unui acord semnat anul trecut cu Gazprom, Ungaria primeşte 3,5 miliarde metri cubi de gaze naturale pe an via Bulgaria şi Serbia precum şi un alt miliard de metri cubi via o conductă din Austria. Acest contract se întinde pe o perioadă de 15 ani.

#electricitate #sectorul energetic #gaz #monopol #Ungaria

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Numărul copiilor înscriși în instituțiile de educație timpurie din Republica Moldova a scăzut în anul 2025, în timp ce rețeaua de grădinițe rămâne preponderent publică, arată datele Biroului Național de Statistică.

Potrivit BNS, în 2025 au activat 1465 de instituții de educație timpurie, cu patru mai puține decât în anul precedent. Dintre acestea, peste 98% sunt instituții publice, iar majoritatea funcționează în mediul rural.

Numărul copiilor înscriși a ajuns la 122,9 mii, în scădere cu 4,3 mii de copii (–3,4%) față de 2024. Reducerea este mai accentuată în mediul rural, unde numărul copiilor a scăzut cu aproape 5%.

Datele mai arată că, în medie, la 100 de locuri revin 70 de copii, ceea ce indică o scădere a presiunii asupra sistemului față de anul precedent. Totuși, discrepanțele teritoriale rămân semnificative: în municipiul Chișinău sunt 97 de copii la 100 de locuri, în timp ce în raionul Leova doar 36 de copii.

În ceea ce privește distribuția pe vârste, cei mai mulți copii au 5 și 6 ani, iar peste 87% sunt înscriși în învățământul preșcolar. Majoritatea copiilor (85,5%) studiază în limba română.

Sistemul este susținut de circa 30,9 mii de angajați, dintre care 12,5 mii sunt cadre didactice și de conducere, majoritatea femei. Totodată, ponderea educatorilor cu studii superioare a crescut la 68,8%.

În același timp, infrastructura rămâne limitată: doar 20,8% dintre instituții dispun de săli sportive, iar circa 62,4% au săli muzicale.