Orban pune mâna pe sectorul energetic al Ungariei. L-a monopolizat pe perioada stării de urgență

Ungaria a adoptat un decret care permite Guvernului să preia supervizarea firmelor vitale din sectorul energetic, precum şi asupra operatorului reţelei de gazoducte FGSZ, în situaţii de urgenţă care necesită asigurarea continuării aprovizionării, informează Reuters.

Decretul a fost adoptat și semnat marți de premierul Viktor Orban. Astfel, sunt vizate firmele importante din industriile de electricitate, gaze şi petrol, precum şi companiile locale de termoficare şi companiile miniere, operatorul reţelei de gazoducte FGSZ dar şi asociaţia companiilor care se ocupă cu depozitarea de combustibili şi gaze.Ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, a spus la începutul acestei luni că directorul general de la Gazprom şi vicepremierul rus Alexander Novak, l-au asigurat că grupul rusesc îşi va îndeplini obligaţiile incluse în contractul de aprovizionare cu gaze pe termen lung convenit cu Ungaria.

Luni, acelaşi Peter Szijjarto a precizat că gradul de umplere a depozitelor de gaze din Ungaria este la peste 39%, echivalent cu 2,7 miliarde metri cubi.

Ungaria depinde în proporţie de 85% de importurile de gaze naturale din Rusia şi în proporţie de 65% de importurile de ţiţei brut din Rusia.

Conform unui acord semnat anul trecut cu Gazprom, Ungaria primeşte 3,5 miliarde metri cubi de gaze naturale pe an via Bulgaria şi Serbia precum şi un alt miliard de metri cubi via o conductă din Austria. Acest contract se întinde pe o perioadă de 15 ani.

#electricitate #sectorul energetic #gaz #monopol #Ungaria

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.