Egiptul a cumpărat o cantitate de grâu record la o singură licitație. Cel mai mult vine din Franța și România

Autoritatea Generală pentru Aprovizionare (GASC) din Egipt, entitatea responsabilă pentru achiziţiile strategice de grâu în numele statului egiptean, a cumpărat o cantitate de 815.000 de tone de grâu la licitaţia care a avut loc miercuri, aceasta fiind cea mai mare cantitate cumpărată de statul egiptean în ultimul deceniu la o singură licitaţie, transmite Reuters.

Achiziţia a inclus 350.000 de tone de grâu din Franţa, 240.000 de tone de grâu din România, 175.000 de tone de grâu din Rusia şi 50.000 de tone de grâu din Bulgaria, a precizat GASC. Grâul va fi livrat în lunile august, septembrie şi octombrie 2022, scrie Agerpres.

Potrivit traderilor, cel mai mic preţ oferit în cadrul licitaţiei a fost pentru grâul din România, 429,90 dolari pe tonă, inclusiv livrarea, ceea ce înseamnă o scădere de 10% faţă de cel mai mic preţ oferit la precedenta licitaţie organizată de GASC la începutul acestei luni dar cu 58% peste preţul plătit de Egipt pentru grâul românesc achiziţionat în luna iunie a anului trecut.

Achiziţia de către Egipt a unor mari cantităţi de grâu vine pe fondul recentei scăderi a cotaţiilor la grâu şi la alte materii prime, afectate de îngrijorările privind o posibilă recesiune care planează asupra pieţelor financiare. La bursa de cereale de la Chicago, cotaţia la grâu a scăzut cu peste 30% faţă de nivelul record atins imediat după invadarea Ucrainei de către Rusia.

Egiptul este cel mai mare cumpărător mondial de grâu, un produs de bază necesar pentru a menţine programul de subvenţionare a pâinii, de care depind peste 70 de milioane din cei 103 de milioane de egipteni.

#grau #licitatie #Egipt #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața asigurărilor din Republica Moldova funcționează după un mecanism care îi permite să acopere riscuri de sute de milioane de lei, deși capacitatea financiară a companiilor locale este mult mai mică. În cazul asigurării aeronavelor, societățile moldovenești păstrau pe propriul risc doar 0,3% din sumele asigurate aflate în vigoare la sfârșitul anului 2025, potrivit calculelor economistului Vladimir Dolghi, realizate pe baza datelor Băncii Naționale a Moldovei.

Aceasta înseamnă că aproximativ 99,7% din valoarea sumelor asigurate era transferată prin reasigurare, un mecanism prin care companiile locale împart riscurile cu alți asigurători sau reasigurători. În lipsa acestui instrument, asigurarea unor bunuri de mare valoare, precum aeronavele, ar deveni practic imposibilă pentru piața moldovenească.

Potrivit economistului, la sfârșitul anului trecut, suma asigurată medie aferentă unei polițe de asigurare pentru nave aeriene aflate în vigoare ajungea la 210,3 milioane de lei. Pentru comparație, 10% din activele nete ale întregii piețe de asigurări reprezentau doar 188,5 milioane de lei. Dolghi precizează că o singură poliță poate acoperi mai multe aeronave.

Diferența este importantă deoarece legislația Republicii Moldova limitează răspunderea pe care un asigurător și-o poate asuma pentru un risc unic la 10% din capitalul propriu. Companiile pot încheia contracte pentru valori mai mari numai dacă transferă partea care depășește această limită către reasigurători.

Prin urmare, o societate de asigurări din Moldova poate emite o poliță pentru o aeronavă de mare valoare fără să dispună individual de resurse financiare suficiente pentru a suporta integral o eventuală daună.

Reasigurarea nu permite doar acoperirea unor riscuri mari, ci contribuie și la reducerea cerințelor de capital impuse asigurătorilor. Regulile actuale ale BNM permit luarea în calcul a riscurilor transferate atunci când sunt determinați anumiți indicatori de solvabilitate.

Economistul atrage însă atenția asupra diferențelor dintre cadrul moldovenesc și sistemul european Solvabilitate II. În Uniunea Europeană, beneficiile reasigurării sunt corelate și cu riscul ca reasigurătorul să nu își poată onora obligațiile. În Republica Moldova, potrivit analizei sale, mecanismul actual se bazează pe reguli fixe de reducere a cerințelor de capital și nu include o cerință distinctă de capital pentru riscul de contrapartidă în calculul prezentat.

Această diferență urmează să fie abordată în procesul de apropiere a legislației naționale de standardele europene. Potrivit lui Dolghi, Programul Național de Aderare prevede elaborarea unui regulament al BNM privind cerința de capital de solvabilitate, planificat pentru decembrie 2027.

Datele BNM arată că sectorul asigurărilor din Republica Moldova avea, la sfârșitul anului 2025, active totale de 5,9 miliarde de lei, iar primele brute subscrise pe parcursul anului au constituit 3,35 miliarde de lei. În aceeași perioadă, companiile au achitat despăgubiri totale de 1,47 miliarde de lei, inclusiv 14,1 milioane de lei pentru asigurarea aeronavelor.