Dezastrul economic, recunoscut de la vârful Guvernului! Moldova nu are piață, infrastructură și nici oameni

Republica Moldova pornește cu un handicap în competiția pentru atragerea investițiilor străine. O piață internă prea mică, infrastructură inferioară celei din statele concurente și o forță de muncă limitată. Premierul Vasile Tofan a recunoscut, în cadrul emisiunii „Na grani” de la Exclusiv TV, că că țara nu poate rivaliza cu economiile din regiune prin dimensiune sau resurse și susține că singura soluție este crearea unui mediu de afaceri mult mai atractiv decât în România, Bulgaria, Polonia, Ungaria sau Ucraina.

Șeful Executivului a atras atenția asupra dimensiunilor reduse ale economiei moldovenești, estimată la aproximativ 20 de miliarde de euro, sub nivelul celei din Malta, un stat cu o populație și un teritoriu considerabil mai mici.

„Avem o economie mică. Economia Moldovei este de aproximativ 20 de miliarde de euro. Este mai mică decât economia Maltei, o țară de patru ori mai mică decât noi”, a declarat premierul.

Potrivit lui Tofan, această realitate limitează considerabil interesul investitorilor care urmăresc să producă și să vândă exclusiv pe piața locală. În consecință, strategia Guvernului se concentrează pe atragerea companiilor care să utilizeze Republica Moldova drept platformă de producție pentru export.

„Înțeleg de la bun început că ne va fi greu să atragem investiții bazate pe piața noastră internă. Este prea mică. De aceea, strategia economică a Guvernului este orientată spre atragerea investitorilor care vor produce aici pentru export”, a explicat șeful Guvernului.

Premierul a amintit că aproape 70% din exporturile moldovenești sunt orientate către Uniunea Europeană, ceea ce demonstrează dependența economiei de piețele externe. În același timp, el consideră că Ucraina ar putea deveni o destinație importantă pentru produsele fabricate în Republica Moldova, în special odată cu încheierea războiului și demararea reconstrucției.

Totuși, chiar și pentru investițiile orientate spre export, Republica Moldova se confruntă cu dezavantaje structurale. Infrastructura mai puțin dezvoltată și disponibilitatea redusă a forței de muncă îngreunează competiția cu statele din regiune, care dispun de piețe mai mari, rețele logistice mai performante și un număr superior de angajați.

În aceste condiții, Tofan consideră că Republica Moldova trebuie să compenseze dezavantajele prin reducerea radicală a birocrației și simplificarea activității economice.

„Trebuie să fim mult mai buni în ceea ce privește regulile de desfășurare a afacerilor. Nu doar puțin mai buni decât România, Ucraina, Bulgaria, Polonia sau Ungaria, ci să fie mult mai ușor să faci afaceri aici”, a subliniat premierul.

Printre schimbările pe care Guvernul intenționează să le promoveze se numără reducerea termenelor de eliberare a autorizațiilor, limitarea controalelor excesive asupra întreprinderilor și simplificarea sistemului fiscal. Scopul declarat este crearea unor condiții în care investitorii să poată lansa și dezvolta afaceri mai rapid și cu mai puține obstacole administrative decât în țările vecine.

Șeful Executivului a recunoscut însă că transformarea mediului investițional nu poate avea loc peste noapte și că reformele necesită timp pentru a produce rezultate.

„Nu am iluzii că vom reuși să facem acest lucru în câteva luni”, a admis Tofan.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Producția industrială din Republica Moldova a scăzut cu 0,7% în august 2026 față de aceeași lună a anului trecut, deși sectorul energetic a înregistrat o creștere de 24,6%. În total, pentru primele opt luni ale anului, industria rămâne pe plus, cu un avans de 6,7%, potrivit Biroului Național de Statistică.

Rezultatul din august a fost influențat de reducerea cu 2% a producției în industria prelucrătoare. Această scădere a diminuat indicatorul general al industriei cu aproximativ 1,8 puncte procentuale.

În schimb, producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat au crescut cu 24,6%, contribuind cu aproximativ un punct procentual la rezultatul total. Industria extractivă a produs cu 4,6% mai mult, atenuând declinul general cu încă 0,1 puncte procentuale.

Pentru perioada ianuarie–august, toate cele trei ramuri au înregistrat creșteri față de primele opt luni din 2025. Sectorul energetic a avansat cu 14,9%, industria prelucrătoare – cu 5,7%, iar industria extractivă – cu 5,5%.

BNS prezintă și date ajustate, care țin cont de numărul de zile lucrătoare și de variațiile sezoniere. Potrivit acestora, scăderea producției industriale din august a fost de 0,2%. Industria prelucrătoare a înregistrat un recul de 0,1%, în timp ce industria extractivă a crescut cu 10,6%, iar sectorul energetic – cu 22,2%. Pentru primele opt luni, producția industrială ajustată a crescut cu 8,3%. Pe ramuri, avansul a fost de 8,7% în industria prelucrătoare, de 14,3% în sectorul energetic și de 4,9% în industria extractivă.