Biden: Putin primește „exact ceea ce nu dorește” iar Rusia plătește „un preț uriaș” pentru războiul din Ucraina

În timp ce s-a angajat să susțină Ucraina „atâta timp cât este nevoie”, președintele american Joe Biden a spus joi că războiul din Ucraina a afectat deja Rusia, susținând că răspunsul întregii lumi la fiecare criză creată din cauza invaziei arată că Vladimir Putin „obține exact ceea ce nu și-a dorit”, informează CNN.

Președintele american Joe Biden a spus că deciziile și acordurile anunțate la summitul NATO de la Madrid, Spania, arată că NATO „se deplasează într-un loc care reflectă realitățile celui de-al doilea sfert al secolului XXI”.

Președintele SUA a subliniat joi la summitul NATO de la Madrid faptul că toate încercările ale lui Vladimir Putin de a slăbi alianța militară nu au avut efectul scontat, iar cu aderarea Suediei și Finlandei NATO va fi și mai puternică, fapt ce irită Moscova.

„Suntem mai uniți ca niciodată. Și cu adăugarea Finlandei și Suediei, vom fi mai puternici ca niciodată. Ambele au armate serioase. Vom mări granița NATO cu peste 1.200 de km de-a lungul graniței dintre Finlanda și Rusia. Suedia s-a alăturat cu totul”, a mai spus Joe BIden.

Biden a punctat, de asemenea, activitatea NATO pentru a aborda creșterea prețurilor la gaze și petrol și insecuritatea alimentară care afectează diferite părți ale lumii din cauza războiului Rusiei din Ucraina.

„Am însărcinat echipele noastre să lucreze la detaliile privind plafonarea prețului la petrolul rusesc, pentru a reduce veniturile lui Putin fără a-i afecta pe americani și pe alții la pompa de benzină. Vom încerca să folosim fondurile provenite din tarifele la produsele rusești pentru a ajuta Ucraina să se reconstruiască. Am angajat peste 4,5 miliarde de dolari, mai mult de jumătate din această sumă din partea Statelor Unite, pentru a aborda insecuritatea alimentară, precum și criza imediată cauzată de războiul rusesc”, a precizat liderul de la Washington.

Președintele american Joe Biden apreciază că războiul din Ucraina a afectat deja Rusia într-o măsură foarte mare.

„Uitați-vă la impactul pe care războiul din Ucraina îl are asupra Rusiei. Au fost nevoiți să renunțe la datoria națională pentru prima dată în ultimii peste o sută de ani. Au pierdut 15 ani din câștigurile pe care le-au obținut în ceea ce privește economia lor. Se află într-o situație în care au probleme cu exporturile.

Vor avea probleme în a menține producția de petrol, deoarece nu au tehnologia necesară pentru a o face. Și, de asemenea, se află într-o situație similară în ceea ce privește sistemele lor de armament și unele dintre sistemele lor militare”, a declarat Joe Biden la o conferință de presă care a încheiat summitul NATO de la Madrid.

„Așa că ei plătesc un preț foarte, foarte mare pentru asta”, a conchis Biden.

Și nu în ultimul rând, președintele american Joe Biden a pus creșterea prețurilor la gaze și penuria alimentelor pe tot globul pe seama invaziei Ucrainei de către Rusia.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#suummit #NATO #Biden

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a anunțat că va demisiona pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului său. Decizia, făcută publică joi, 29 octombrie, vine într-o perioadă complicată pentru economia europeană și deschide negocierile pentru desemnarea unui nou lider al instituției care stabilește dobânzile în zona euro.

Potrivit unui comunicat oficial al BCE, Christine Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor și pe președintele Consiliului European, António Costa, despre intenția sa de a părăsi funcția. Instituția nu a precizat motivele demisiei și nici planurile acesteia după retragere.

Lagarde, în vârstă de 70 de ani, conduce Banca Centrală Europeană din noiembrie 2019, iar mandatul său de opt ani urma să expire la 31 octombrie 2027. În această perioadă, instituția a traversat mai multe crize majore, inclusiv pandemia de COVID-19, creșterea puternică a inflației și șocurile energetice provocate de conflictele internaționale.

Plecarea anticipată are și implicații politice importante. Aceasta le-ar permite liderilor europeni să desemneze un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara anului 2027. Astfel, actualul președinte francez, Emmanuel Macron, ar putea participa la negocierile privind viitoarea conducere a instituției.

În ultimele luni, presa internațională a relatat despre posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial, organizația care desfășoară anual reuniunea de la Davos. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial.

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că procedura de desemnare a succesorului va începe imediat, pentru a asigura o tranziție fără probleme.

„Pentru a asigura o tranziție fără probleme către viitoarea conducere a BCE, procesul de numire a succesorului său va fi inițiat astăzi și se va desfășura fără întârziere”, a declarat Costa.

Schimbarea conducerii BCE are loc într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni inflaționiste, incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Deciziile instituției privind dobânzile influențează costurile creditelor, investițiile și evoluția economiei în cele 21 de state care utilizează moneda euro.

Înainte de a ajunge la conducerea Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a fost director general al Fondului Monetar Internațional, între 2011 și 2019, și ministru al Finanțelor în Franța.