Ce prețuri sunt în Grecia în această vară? Tot ce trebuie să știi înainte de a ajunge pe teritoriul elen

Sezonul estival este în toi și moldovenii se pregătesc pentru o vacanță de vis. Una dintre destinațiile preferate ale moldovenilor este și Grecia. Vara anului 2022 se caracterizează printr-o creșterea a prețurilor în toată lumea, astfel, toți se întreabă ce prețuri sunt în acest an.

Majoritatea turiștilor care s-au întors deja din vacanță din Grecia, spun ca meniurile tavernelor grecești arată prețuri cu 10-15% mai mari față de cele de anul trecut. Există însă și cazuri în care prețurile au fost menținute, dar au fost micșorate porțiile, spun turiștii. Turiștii care au călătorit în Grecia, fie Halkidiki, Thassos sau Lefkada, consideră că nu este o creștere mare a prețurilor față de creșterea din restul țărilor europene.

Prețuri la carburanți

Prețul carburantului a crescut foarte mult în Grecia în ultima perioadă și a ajuns la peste 2,4 euro pe litru pentru benzină și peste 2,13 euro/litru pentru motorină.

Prețuri cazare în Grecia

Față de anii trecuți, in majoritatea locațiilor de vacanța din Grecia, prețurile la cazare au crescut cu cel puțin 20%! Cu toate acestea, vei găsi o cazare potrivită pentru orice buzunar și preferințe. Pentru a vedea aproximativ cât v-ar costa cazarea pentru perioada dorită puteți face o mică căutare pe Booking.

Prețuri pe plajă în Grecia

• bere Mythos: 4 – 5 euro;

• Coca Cola – 1,90 euro;

• frappe – 5 euro;

• apă plată – 0,8 euro;

• apă carbogazată – 3 euro;

• milkshake – 5,5 euro.

• închiriere șezlong – 5 euro

În Grecia, barurile si tavernele ce administrează porțiunile de plajă, asigură șezlonguri și umbrele de soare gratuite turiștilor care au un consum de minim 10 euro! Acest bun obicei se mai păstrează încă.

Prețuri la taverne în Grecia

Indiferent de locația unde vei petrece vacanța, trebuie sa știți că o bere Mythos la tavernă costa 4 – 5 euro, un suc – 1,90 euro, frappe – 5 euro, apă plată 0,8 euro, apa carbogazată – 3 euro, milkshake – 5,5 euro.

• tzatziki – 4 euro;

• salată de icre – 4,50 euro;

• salată de vinete – 4,50 euro;

• brânză Saganaki – 6,50 euro;

• salată grecească – 5-6 euro;

• caracatiță la grătar – 12,5 euro;

• creveți la grătar – 14 euro;

• calamar la grătar cu garnitură – 9,50 euro;

• calamar umplut cu branză Feta – 14 euro;

• sardine la grătar – 8,50 euro;

• souvlaki de porc – 7,5 euro;

• șnițel de pui cu garnitură – 8 euro;

• platou mix grill pentru 2 persoane – 18 euro;

• paste cu fructe de mare: 10 – 12 euro;

• miel la grătar – 8 -10 euro porția;

• vită cu orez – 8,1 euro;

• stiffado – 13 euro;

• pita-gyros – 3 euro;

• gyros la farfurie 5,5 – 6 euro;

• hamburger cu cartofi și salată – 6-8 euro;

Băuturi: bere Mythos: 4 – 5 euro, bere Amstel: 4 – 5 euro, Metaxa – 6 euro, ouzzo – 3 euro, tsipuro – 3 euro.

Deserturi: iaurt cu miere – 4 euro, baklava – 5,50 euro.

Menționăm că prețurile sunt aproximative și diferă în funcție de regiune și restaurant/tavernă.

Potrivit go-thassos.gr, pe insula Thassos o masă fără pretenții costă între 10 -15 euro/persoana la o terasă, cu băuturi incluse.

Desigur, pe lângă terase, există posibilitatea aprovizionării de la supermarket, de la localnicii adesea întâlniți la marginea drumului (cu legume, fructe, ulei de măsline, brânză și alte diferite produse locale) sau direct din porturi (pentru pește), la prețuri cu mult mai mici decât la restaurant.

Majoritatea locațiilor de cazare oferă și posibilități de gătit. Există locuri amenajate pentru grătare, iar oferta de pește și carne roșie este remarcabilă.

În multe măcelării, carnea de vită sau de pește poate fi mai ieftină decât cea de pui.

#preturi #vacanta #Grecia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.