Cum a ajuns puternica flotă rusă din Marea Neagră să bată în retragere din cauza atacurilor ucrainene

Marina rusă este pe hârtie a doua ca putere din lume, în mare parte datorită flotei sale de submarine nucleare, însă pare să se fi retras în războiul cu Ucraina, reducându-și dramatic operațiunile din Marea Neagră, scriu analiștii de la Naval News.

O mare parte din nordul Mării Negre este acum de facto o zonă interzisă pentru navele rusești, lucru care a contribuit probabil la decizia de Moscovei de a-și retrage trupele de pe Insula Șerpilor la sfârșitul lunii iunie.

Puține lucruri atestă importanța strategică a acestei insule minuscule aflată la doar 45 de kilometri de coasta României precum faptul că ea a fost atacată și capturată de Flota Mării Negre a Rusiei încă din prima zi a războiului.

Un factor major care a făcut comandamentul militar de la Moscova să ordone retragerea a fost sosirea primelor rachete antinavă Harpoon în Ucraina, acestea fiind promise de Danemarca pentru a ajuta Kievul să deblocheze portul Odesa prin care înainte de izbucnirea războiului tranzitau majoritatea exporturilor de cereale ale țării.

Însă intrarea în peisaj a acestor rachete antinavă de ultimă generație nu ilustrează tabloul complet al succeselor înregistrate de ucraineni în Marea Neagră, acestea fiind cu atât mai remarcabile întrucât, spre deosebire de alte forțe trimise de Moscova împotriva Ucrainei după declanșarea invaziei, Flota Mării Negre a trecut printr-un amplu proces de modernizare în ultimul deceniu.

Rușii, aproape de o debarcare la Odesa

În primele zile ale războiului declanșat de președintele Vladimir Putin pe 24 februarie, marina rusă domina partea de nord a Mării Negre, între Crimeea și Ucraina.

Flota rusă de la Marea Neagră a capturat rapid Insula Șerpilor și a instituit o blocadă asupra navelor comerciale, existând de asemenea indicii puternice că rușii pregăteau o debarcare lângă Odesa.

Deși un desant pe scară largă nu a avut loc în cele din urmă, navele rusești de debarcare au navigat în „demonstrații” repetate în preajma Odesei. Amenințarea era foarte reală.
Nave de război rusești, inclusiv două fregate din clasa Amiral Grigorovici, patrulau aproape de acest oraș, cel mai important port al Ucrainei. Pe lângă misiunile ocazionale de bombardament și culegere de informații, navele rusești aveau și menirea să îi intimideze pe ucraineni.

Vapoarele militare ale Moscovei, chiar și cele cu apărare limitată, puteau naviga nestingherite și au fost văzute nu o dată de pe plajele Odesei. Cheia dominației ruse a fost nava sa amiral impunătoare, crucișătorul din clasa „Slava” Moskva.

Operând la aproximativ 30 de mile marine în largul coastei, sistemul de rachete S-300F al Moskvei a oferit o umbrelă de apărare aeriană celorlalte nave și apărătorilor ruși de pe Insula Șerpilor.

#Floră #Ucraina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dacia continuă să piardă teren pe piața europeană. Înmatriculările mărcii în 34 de țări europene au scăzut în august cu 10,7% față de aceeași lună a anului trecut, până la 36.488 de autoturisme, pe fondul concurenței tot mai puternice din partea mărcilor chinezești și al creșterii cererii pentru automobile electrice și plug-in hybrid.

Toate modelele Dacia, cu excepția Bigster, au pierdut teren atât în august, cât și de la începutul anului, potrivit datelor analizate de Profit.ro. Presiunea vine într-un moment în care piața auto europeană se electrifică rapid: în august, înmatriculările de automobile complet electrice au crescut puternic pe principalele piețe europene, în timp ce producătorii chinezi își extind accelerat cota de piață.

Franța a rămas cea mai mare piață pentru Dacia, cu 7.154 de mașini înmatriculate în august, însă volumul a fost cu 13,4% mai mic decât anul trecut. Germania a raportat 5.164 de unități, un nivel apropiat de cel din august 2025, în timp ce Turcia a urcat surprinzător pe locul al treilea, cu 3.953 de automobile și o creștere de 14,4%. Italia a coborât cu 13,8%, la 3.885 de unități, iar Spania cu 3,5%, la 3.617 mașini.

Ascensiunea Turciei a împins România în afara primelor cinci piețe ale mărcii. Înmatriculările Dacia pe piața românească s-au prăbușit în august cu peste 48%, într-o lună în care întreaga piață auto locală a înregistrat un declin sever.

Imaginea nu este mai bună nici la nivelul primelor opt luni din 2026. Dacia a înmatriculat în Europa 360.033 de vehicule, cu 8,6% mai puține decât în perioada similară din 2025. În termeni absoluți, marca a pierdut peste 36.000 de unități într-un singur an.

Franța conduce și clasamentul cumulat, cu 86.006 automobile Dacia, în scădere cu 10,4%. Urmează Italia, cu 62.649 de unități și un minus de 8,5%, Germania, cu 46.012 unități și o scădere de 3,9%, și Spania, cu 40.510 mașini, în recul cu 6,4%. Turcia a urcat pe locul cinci, cu 25.609 autoturisme, în creștere cu 16,9%.

România a coborât la 17.114 automobile Dacia înmatriculate în primele opt luni, cu 36,3% mai puține față de aceeași perioadă a anului trecut. Evoluția contrastează puternic cu avansul mărcilor chinezești, care și-au accelerat prezența în Europa și au ajuns în iulie la o cotă record de 11,1% din piață.

În pofida reculului general, Sandero rămâne unul dintre cele mai puternice modele ale mărcii în Europa, chiar dacă și acesta a înregistrat în august o scădere de aproximativ 15% pe piețele pentru care existau date centralizate la jumătatea lunii septembrie.

#Europa #Dacia #Moldova