Autoritățile se iau de capul bancherilor! Îi lasă cu ochii în soare fără milioane de lei

Autoritățile intenționează să plafoneze comisioanele la achitarea cu cardul, în condițiile în care băncile percep comisioane grase.

„Ca prim pas este plafonarea comisioanelor la plata cu cardul. Este vorba de un plafon de 0,5%. Astăzi avem și 2% și 3% din fiecare plată pe care o fac cumpărătorii la magazin. Or acest lucru înseamnă venit pentru agenții economici. Da o să însemne venituri ratate de 120 mil. de lei pentru bănci. Cred că este timpul să avem o abordare mai categorică”, a declarat deputatul Dan Perciun în cadrul emisiunii „Secretele puterii” de la Jurnal TV.

Deși la achitarea cumpărăturilor cu cardul nu ți se va reține vreun comision, prețul plătit fiind identic dacă ai plăti în numerar, folosirea cardului bancar duce indirect la majorarea prețurilor. Și aceasta pentru că, chiar dacă pe tine nu te costă nimic să plătești cu cardul, îl costă în schimb pe comerciant. Iar ca urmare, costurile adiționale suportate de agentul economic se includ în cele din urmă în prețurile produselor, deși într-o măsură posibil neimportantă deocamdată, grație numărului mic de cumpărături cu cardul. Pentru comoditatea pe care ți-o oferă comerciantul de a plăti fără numerar, acesta este taxat de banca care deservește terminalul POS (Point of Sale) al agentului economic.

Comisioanele percepute de băncile din Moldova variază în funcție de card și constituie între 1,5% și 3,0% din suma tranzacției. Conform informației disponibile la băncile comerciale, comisioanele sunt diferite pentru cardurile emise de banca respectivă, pentru cardurile emise de alte bănci locale și pentru cardurile puse în circulație de bănci străine. Astfel, tranzacția efectuată cu un card emis de banca care deservește POS terminalul va suporta un comision mai mic, între 1,5-2,0 în funcție de bancă, în timp ce plățile întreprinse cu un card emis în străinătate va fi taxat cel mai mult, între 2,5-3,0%. Pentru cardurile emise de altă bancă locală, decât cea care deservește POS terminalul, comisionul variază între 1,8-2,5%. Pe lângă comisioanele aplicate la sumele tranzacționate, băncile mai pot percepe și taxe unice pentru deservirea echipamentului.

Ultimele datele ale BNM relevă că la sfârșitul anului 2021 plățile cu cardurile bancare emise în Republica Moldova au constituit 9,3 miliarde de lei, în timp ce retragerile de bancomate au constituit 18,8 miliarde de lei.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#comsion #carduri bancare #bănci

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.