Autoritățile se iau de capul bancherilor! Îi lasă cu ochii în soare fără milioane de lei

Autoritățile intenționează să plafoneze comisioanele la achitarea cu cardul, în condițiile în care băncile percep comisioane grase.

„Ca prim pas este plafonarea comisioanelor la plata cu cardul. Este vorba de un plafon de 0,5%. Astăzi avem și 2% și 3% din fiecare plată pe care o fac cumpărătorii la magazin. Or acest lucru înseamnă venit pentru agenții economici. Da o să însemne venituri ratate de 120 mil. de lei pentru bănci. Cred că este timpul să avem o abordare mai categorică”, a declarat deputatul Dan Perciun în cadrul emisiunii „Secretele puterii” de la Jurnal TV.

Deși la achitarea cumpărăturilor cu cardul nu ți se va reține vreun comision, prețul plătit fiind identic dacă ai plăti în numerar, folosirea cardului bancar duce indirect la majorarea prețurilor. Și aceasta pentru că, chiar dacă pe tine nu te costă nimic să plătești cu cardul, îl costă în schimb pe comerciant. Iar ca urmare, costurile adiționale suportate de agentul economic se includ în cele din urmă în prețurile produselor, deși într-o măsură posibil neimportantă deocamdată, grație numărului mic de cumpărături cu cardul. Pentru comoditatea pe care ți-o oferă comerciantul de a plăti fără numerar, acesta este taxat de banca care deservește terminalul POS (Point of Sale) al agentului economic.

Comisioanele percepute de băncile din Moldova variază în funcție de card și constituie între 1,5% și 3,0% din suma tranzacției. Conform informației disponibile la băncile comerciale, comisioanele sunt diferite pentru cardurile emise de banca respectivă, pentru cardurile emise de alte bănci locale și pentru cardurile puse în circulație de bănci străine. Astfel, tranzacția efectuată cu un card emis de banca care deservește POS terminalul va suporta un comision mai mic, între 1,5-2,0 în funcție de bancă, în timp ce plățile întreprinse cu un card emis în străinătate va fi taxat cel mai mult, între 2,5-3,0%. Pentru cardurile emise de altă bancă locală, decât cea care deservește POS terminalul, comisionul variază între 1,8-2,5%. Pe lângă comisioanele aplicate la sumele tranzacționate, băncile mai pot percepe și taxe unice pentru deservirea echipamentului.

Ultimele datele ale BNM relevă că la sfârșitul anului 2021 plățile cu cardurile bancare emise în Republica Moldova au constituit 9,3 miliarde de lei, în timp ce retragerile de bancomate au constituit 18,8 miliarde de lei.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#comsion #carduri bancare #bănci

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Criptomonedele și alte active digitale vor avea reguli clare de funcționare în Moldova, dacă Parlamentul va adopta proiectul de lege aprobat de Guvern. Documentul stabilește, pentru prima dată, cine poate emite și tranzacționa criptoactive, ce obligații vor avea companiile din domeniu și ce măsuri vor fi aplicate pentru protejarea investitorilor.

Proiectul introduce un cadru legal dedicat pieței criptoactivelor și transpune parțial Regulamentul european privind piețele criptoactivelor (MiCA). Supravegherea domeniului va fi împărțită între Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare, care vor autoriza și monitoriza participanții la piață.

Noile reguli obligă companiile să ofere informații complete și corecte despre produsele pe care le lansează și să respecte cerințe stricte de transparență. În același timp, legea introduce măsuri pentru prevenirea manipulării pieței, utilizării informațiilor privilegiate și combaterii spălării banilor, astfel încât tranzacțiile cu criptoactive să se desfășoare într-un mediu mai sigur.

Proiectul împarte criptoactivele în trei categorii: tokenuri de monedă electronică, care își mențin valoarea în raport cu o monedă oficială, tokenuri raportate la active, care sunt legate de valoarea unuia sau mai multor active, și alte tipuri de criptoactive, inclusiv tokenurile utilitare.

În același timp, legea nu se va aplica NFT-urilor și nici activelor digitale care sunt deja încadrate ca instrumente financiare, depozite, produse de asigurare, fonduri de pensii sau sisteme de securitate socială.

O noutate importantă este obligația emitenților de a publica o „carte albă” (white paper) înainte de lansarea unui criptoactiv. Aceasta va trebui să conțină informații despre proiect, tehnologia utilizată, riscurile investiției și drepturile cumpărătorilor, inclusiv avertismentul că un criptoactiv își poate pierde parțial sau chiar integral valoarea și că nu este garantat de schema de garantare a depozitelor.

Proiectul prevede și câteva excepții. De exemplu, obligația publicării unei cărți albe nu va exista pentru ofertele adresate unui număr mai mic de 150 de persoane dintr-un stat sau pentru cele cu o valoare totală de până la 1 milion de euro într-o perioadă de 12 luni.

Inițiativa legislativă urmează să fie examinată de către Parlament.

#piața cripto #proiect de lege #criptoactive