Furie la Kremlin, după publicarea unei conversații Putin-Macron. „Țarul”, prins cu minciuna

Un documentar publicat de televiziunea France 2, citat de evz.ro, vine să confirme eșecul negocierilor purtate de Emmanuel Macron și Vladimir Putin, încă din 20 februarie 2022. Cele 9 minute de convorbire făcute publice au înfuriat autoritățile de la Moscova, asta pentru că din discuție reiese, printre altele, faptul că președintele Rusiei a fost nesincer cu omologul său.

Serghei Lavrov, ministrul de Externe al Rusiei, comentează că „eticheta diplomatică nu prevede scurgeri unilaterale ale unor [n.a. astfel de] înregistrări”.

Documentarul numit „Un preşedinte, Europa şi războiul”, a fost realizat de Guy Lagache, jurnalistul care și-a propus să dezvăluie culisele diplomației franceze din ultima jumătate de an.

Publicarea celor nouă minute din discuția avută de președintele Rusiei, Vladimir Putin, și liderul Franței, Emmanuel Macron, chiar cu patru zile înainte de invadarea Ucrainei, vine în contextul în care, tot pe 20 februarie, după consultarea cu omologul rus, Emmanuel Macron anunța că a reușit să obțină o întâlnire bilaterală între președintele Rusiei, Vladimir Putin, și Joe Biden, președintele SUA, la Geneva.

„Duminică, 20 februarie, cu 4 zile înainte de război. Situația este periculoasă, dar mai există loc pentru diplomație. Emmanuel Macron trebuie să vorbească, în această dimineață, cu Vladimir Putin”, scrie Guy Lagache în documentarul său.

Emmanuel Macron: Tensiunea continuă să crească și este angajamentul meu și hotărârea mea de a continua dialogul. Aș vrea să analizezi mai întâi situația și să vorbim direct, după cum știm amândoi. Aș vrea să-mi spui care sunt intențiile tale, linia de acțiune pe care vrei să o urmezi și să faci niște propuneri.

Serghei Lavrov, ministrul de Externe al Rusiei, comentează că „eticheta diplomatică nu prevede scurgeri unilaterale ale unor [n.a. astfel de] înregistrări”.

Documentarul numit „Un preşedinte, Europa şi războiul”, a fost realizat de Guy Lagache, jurnalistul care și-a propus să dezvăluie culisele diplomației franceze din ultima jumătate de an.

Emmanuel Macron: Vladimir, în primul rând, cred că nu am spus niciodată că trebuie să avem acorduri Minsk. Nu am spus asta niciodată, nici la Berlin, nici la Kiev, nici la Moscova, nici la Paris. Am spus că sunt aplicabile doar dacă sunt respectate anumite lucruri și nu am aceeași interpretare ca tine în ultimele zile.

Vladimir Putin: Ascultă, Emmanuel. Nu înțeleg problema ta cu separatiștii. Ei au făcut măcar tot ceea ce era necesar, la insistențele noastre, pentru a iniția un dialog constructiv cu autoritățile ucrainene.

Emmanuel Macron: Deci să luăm de la capăt ceea ce ai spus, Vladimir, mai cu atenție. Primul punct al acordurilor de la Minsk prevede un dialog cu dumneavoastră. Acesta este un motiv clar. În acest context, nu există nicio prevedere ca baza discuției să fie un text înaintat de separatiști negociatorilor dumneavoastră sau să li se impună ucrainenilor să discute pe baza documentelor emise de separatiști. Ei nu respectă acordurile de la Minsk. Nu separatiștii vor face propuneri pentru legile ucrainene!

Vladimir Putin: Desigur, avem o cu totul altă interpretare a situației. În ultima noastră discuție, v-am sunat și chiar am citit articolele 9, 11 și 12 ale acordurilor de la Minsk.

Emmanuel Macron: Le-am citit pe toate. Este clar scris că guvernul Ucrainei s-a oferit să organizeze consultări în acord cu reprezentanții preexistenți ai regiunilor Donețk și Lugansk, în cadrul unui grup de contact tripartit. Este exact ceea ce ne propunem să facem. Nu știu de unde a învățat avocatul tău dreptul pentru a spune că, într-o țară suverană, legile sunt propuse de grupuri separatiste și nu de autoritățile alese democratic!

#Macron #discutie #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.