Tensiune printre marii evazioniști și politicienii culiocari! Spaima corupților din UE în vizită la Maia Sandu

Șefa Parchetului European, Laura Codruța Kovesi vine într-o vizită oficială în Republica Moldova, în perioada 11-14 iulie, potrivit informațiilor Delegației Uniunii Europene de la Chișinău.

Kovesi va avea mai multe întrevederi cu reprezentanți ai guvernării, dar și cu președintele Maia Sandu.

În ianuarie 2021, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, s-a întâlnit la Bruxelles cu procurorul-șef a Parchetului European, Laura Codruța Kovesi. Maia Sandu spunea atunci că vrea să colaboreze cu instituția europeană pentru a impulsiona reformele din sistemul justiției în Republica Moldova.

Printr-un acord comun din 16 octombrie 2019, Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene au numit-o pe Laura Codruţa Kovesi drept prima şefă a Parchetului European. Totodată, Consiliul Uniunii Europene, prin decizia din 27 iulie 2020, i-a numit pe primii procurori europeni ai Parchetului European.

Laura Codruţa Kovesi a ocupat funcția de procuroră-șefă a Direcției Naționale Anticorupție (DNA) din România din 2013 până în 9 iulie 2018. Înainte de această funcție, Kovesi a fost procuroră la Sibiu și procuroră generală a României. La data numirii, în 2006, Kovesi a fost prima femeie și cel mai tânăr procuror general din istoria României. Ea este, de asemenea, după decembrie 1989, singurul procuror general care și-a dus mandatul până la capăt.

Autorităile au declarat război corupților. Iar în data de 10 iulie la Procuratura Anticorupție a fost numită Veronica Drăgălin.

După înaintare, deputata PAS, Olesea Stamate și-a exprimat speranța că Drăgălin va face ordine la Procuratura Anticorupție și va avansa pe investigarea dosarelor de rezonanță, inclusiv prin colaborarea cu oficiul procurorului european și cu procuraturilor din alte state, și să elibereze această instituție de procurorii compromiși, care încă mai sunt acolo, și care nu vor mai rezista mult odată ce regulile de joc se vor schimba.

Veronica Dragalin este reprezentantă a diasporei, jurist de profesie, în prezent, procuror adjunct al Statelor Unite.

Potrivit CV-ului, aceasta deține o vastă experiență în investigații internaționale, inclusiv pentru încălcarea legii privind corupția în străinătate (FCPA), solicitări conform tratatuluide asistență judiciară reciprocă (MLAT), și solicitări de la Interpol, precum și experiență în instanțe de judecată cu juriu și cu judecător, și procese de apel, inclusiv informare și argumentare orală înaintea Curții de Apel a Circuitului Nouă.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Kovesi #coruptie #vizita

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Volumul depozitelor noi atrase în Republica Moldova a ajuns la 27,254 miliarde de lei în luna martie 2026, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei. Aproape 70% din sumă provine de la mediul de afaceri, în timp ce populația a contribuit cu circa 30%.

Companiile au plasat majoritatea banilor în depozite la vedere. Astfel, depozitele în lei ale mediului de afaceri au însumat aproape 14,9 miliarde de lei, la o dobândă medie de 2,47%, iar cele în valută peste 3,2 miliarde de lei, la doar 0,96%. Depozitele la termen ale firmelor au fost semnificativ mai mici aproximativ 666 milioane de lei în moneda națională și 213 milioane în valută, însă cu dobânzi mai ridicate, de până la 4,59% în lei.

Pe segmentul populației, depozitele la vedere au totalizat circa 5,4 miliarde de lei în lei și 74 milioane în valută, cu dobânzi sub 1%. În schimb, depozitele la termen au ajuns la peste 2 miliarde de lei în moneda națională, remunerate cu o rată medie de 5,48%, și aproape 700 milioane în valută, la 1,28%.

Datele mai arată că cele mai atractive pentru persoane fizice rămân depozitele pe termene medii și lungi, unde dobânzile depășesc 5,5% în lei. În același timp, pentru companii, lichiditatea imediată primează, ceea ce explică ponderea mare a depozitelor la vedere, chiar dacă acestea sunt mai slab remunerate.