Dacă Rusia închide gazul Germaniei. "Puternica mișcare a lui Putin în geopolitica energetică ar putea fi și ultima"

Rusia a anunțat închiderea pentru lucrări de întreținere, începând din 11 iulie timp de zece zile, a conductei magistrale Nord Stream 1.
Conducta construită prin Marea Baltică printr-un parteneriat între Merkel și Putin alimentează cu gaz metan în special Germania, țară europeană cu resurse energetice extrem de precare.

Există temeri, exprimate oficial inclusiv de lideri guvernamentali germani, că Rusia nu va mai porni gazul metan la capătul celor zece zile de presupuse reparații.

Un analist politic britanic analizează pe Twitter posibilele interese ascunse ale Rusiei în această chestiune și efectele asupra Germaniei și a economiei europene.

„Nord Stream 1 transportă o cantitate substanțială de de gaze rusești către Europa.
În teorie, lucrările de reparație vor dura aproximativ 10 zile – moment în care gazul ar trebui să curgă din nou.

Cu alte cuvinte, nu trebuie să vă faceți prea multe griji pentru săptămâna viitoare.
Este sfârșitul săptămânii următoare care riscă să fie punctul de pornire al unui conflict geopolitic.

Deși întreținerea este normală și programată, este absolut posibil ca Rusia să folosească asta ca scuză pentru a menține pur și simplu gazul oprit.

Cu alte conducte de gaz rusesc deja la niveluri scăzute sau închise complet, închiderea NS1 ar fi o problemă majoră.
Și știm că Rusia este dispusă să-și folosească rezervele de gaz ca armă – fluxurile de gaz NS1 către Germania au fost deja reduse la aproximativ 60% din nivelurile normale.

Rusia susține că a trebuit să reducă capacitatea în timp ce așteaptă o piesă care are nevoie de reparații.

Dar guvernul german și alții nu au acceptat niciodată această scuză și numesc reducerile o mișcare politică.

Chiar dacă nevoia de reparații este reală, aceasta nu ar explica nivelul tăierilor în alimentarea cu gaz.

Așadar, teama foarte reală la Berlin este că Putin va face același lucru în câteva săptămâni, pretinzând o problemă neașteptată și ținând NS1 închis dincolo de perioada normală de întreținere.

Dacă se întâmplă acest lucru, nu numai că va împinge prețurile gazelor (deja extrem de ridicate) și mai sus, ci va împiedica în mod masiv capacitatea multor țări din Europa (în special Germania și unii vecini din sud-est) de a construi un stoc de gaz suficient pentru iarna viitoare.

Pentru că atunci când vine vorba de confruntarea geopolitică care are loc între Europa și Rusia, stocarea de gaz este numele jocului.

Cu suficient stoc de gaz, Europa poate scăpa în această iarnă și poate întrerupe alimentarea cu gaz dinspre Rusia fără prea multă durere.

De aceea, UE a adoptat o lege care impune tuturor țărilor cu instalații de stocare a gazelor să le umple până la cel puțin 80% până la 1 noiembrie.

(și unii aleg să țintească mai sus – Franța, de exemplu, și-a stabilit obiectivul de 100%).
Acesta este, de asemenea, motivul pentru care Putin are toate stimulentele pentru a perturba aceste planuri și pentru a limita cantitatea de gaz rusesc folosită pentru a umple depozitele europene.

Deci, dacă o întrerupere extinsă a NS1 este o mișcare a Rusiei, care va fi răspunsul Germaniei?

Aici intervine Regulamentul UE 2017/1938 – cunoscut și sub denumirea de Regulamentul privind securitatea aprovizionării.

Punctul cheie este că toate țările UE (și Marea Britanie) au un plan de securitate în trei etape pentru aprovizionarea cu gaz metan.
Cele trei etape sunt: avertizare timpurie, alertă și urgență.

Câteva țări se află deja în faza de avertizare timpurie. Acest lucru în sine nu conduce la nicio modificare strategică sau politică anume.

Deocamdată, Germania este singura țară care a trecut în etapa 2 – alertă (și Italia s-a apropiat).

Dar chiar și în această situație, s-au abținut să ia măsuri de siguranță. Dacă NS1 nu revine online la sfârșitul lunii iulie, acest lucru se va schimba.

Scopul va fi de a conserva cât mai mult gaz posibil.

Aceasta va însemna măsuri precum revenirea centralelor pe cărbune pentru a produce energie electrică sau limitări ale temperaturii în clădiri.

Dacă acest lucru nu este suficient – și s-ar putea să nu fie dacă NS1 rămâne offline pentru o perioadă – atunci țara va trebui să treacă la etapa 3, urgență.
Pragul final este denumit în mod adecvat, deoarece ar fi cu adevărat o urgență de alimentare cu gaz – ar exista un risc real de epuizare a gazului.

În ciuda sacrificiilor potențiale, este ceea ce ar putea fi necesar pentru ca Europa să reziste șantajului lui Putin.

Acest plan de securitate a aprovizionării – Regulamentul UE 2017/1938 – va face ca Europa să treacă peste iarnă, fără a fi nevoie să cedeze șantajului Rusiei sau să renunțe la sprijinirea Ucrainei.

Și odată ce trecem iarna aceasta, Putin s-ar putea să constate că marile companii și guvernele europene au un interes redus să-și mai obțină energia de la cineva căruia îi place să joace jocuri politice.

Pe termen lung, cea mai puternică mișcare a lui Putin în geopolitica energetică ar putea fi și ultima”, arată analistul în postarea pe Twitter.

#gaz #Germania #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Programul de rambursare a TVA pentru producătorii agricoli trebuie extins și revizuit, iar Republica Moldova are nevoie de un mecanism de subvenționare a accizei la motorină, o actualizare urgentă a Legii Apelor și o intervenție fermă către Uniunea Europeană pentru liberalizarea permanentă a exporturilor de fructe. Acestea sunt doar câteva dintre propunerile-cheie lansate de economistul Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Afirmațiile economistului vin în contextul în care mediul de afaceri și-a expus prioritățile pentru politica bugetar-fiscală și vamală pentru anul 2026 în cadrul unei ședințe recente a Agendei Naționale de Business.

TVA rambursabil pentru agricultori: măsura trebuie menținută și extinsă
Veaceslav Ioniță a reamintit că între 2009 și 2014 agricultorii moldoveni au beneficiat de un mecanism de rambursare a TVA. În contextul recentelor crize, Guvernul a relansat acest mecanism, însă actualul program expiră în iunie 2025. „Agricultorii cer ca mecanismul să fie prelungit și revizuit, deoarece nu toți au putut aplica în calitate de beneficiari. Cei acceptați au avut însă beneficii reale”, a declarat expertul.

Acciza la motorină – povară pentru agricultori, fără beneficii directe

Ioniță atrage atenția că în prezent, circa 80% din acciza pe produse petroliere este direcționată pentru reparația drumurilor, însă agricultorii care folosesc utilaje în câmp nu beneficiază direct de această infrastructură. „Este justificată cererea agricultorilor de a beneficia de un mecanism de restituire a accizei la motorină pentru a reduce costurile de producție”, a subliniat el.

Legea Apelor și irigațiile: între urgență și strategie

Economistul a insistat și asupra revizuirii Legii Apelor și elaborării unei strategii naționale de irigare până în 2030. „Din 13 miliarde de metri cubi de apă care intră anual în țară, se utilizează sub 0,4%. Republica Moldova este vulnerabilă în fața secetelor din cauza lipsei unui sistem performant de irigații”, a avertizat Ioniță, adăugând că o parte din sprijinul UE ar trebui orientat spre agricultură.

Pericolul restricționării exporturilor de fructe în UE

Un alt risc major semnalat de Ioniță este expirarea la 25 iunie 2025 a privilegiilor tarifare acordate prin Acordul de Asociere cu UE. „Este esențial ca Guvernul să negocieze de urgență prelungirea acestor termene. În caz contrar, circa 3.000 de antreprenori din sectorul fructelor vor fi afectați într-un moment în care exporturile generale sunt în scădere, iar cele de fructe în creștere”, a avertizat economistul.

Alerta privind industria zahărului: risc de colaps

Republica Moldova riscă să devină importator net de zahăr, atrage atenția Ioniță. „Suntem unica țară din regiune care nu acordă subvenții producătorilor de zahăr. În context de criză, trebuie limitat importul de zahăr pentru producătorii locali și aplicate măsuri anti-dumping, asemenea celor din UE. Altfel, vom pierde o industrie esențială și venituri bugetare importante”, a explicat analistul.

Contrabanda cu tutun: efectele reglementărilor neinspirate

Referindu-se la piața produselor din tutun, Ioniță a amintit că anul trecut contrabanda a explodat din cauza reglementărilor incoerente, afectând bugetul și sănătatea publică. Producătorii cer amânarea interdicției aromelor pentru produsele din tutun încălzit, introducerea unei accize pentru pliculețele cu nicotină și o legislație clară pentru aceste produse. Totodată, se solicită un calendar fiscal stabil pentru următorii trei ani.

Alte propuneri din partea mediului de afaceri

Sectorul plantelor medicinale și aromatice: Necesitatea unui program național dedicat, eliminarea blocajelor vamale și promovarea unui brand de țară pentru aceste produse. Piața serviciilor de taxi: Combaterea activității în zona gri (peste 30% din piață) și o tranziție echilibrată către liberalizarea pieței asigurărilor.

Infrastructura rutieră: Alocarea a 80% din accize pentru fondul rutier, ajustarea accizei la motorină și crearea unui mecanism de restituire pentru agricultori. Transportul feroviar: Separarea operatorului feroviar de expeditorii privați și crearea unei autorități de reglementare independente. „Aceste propuneri reflectă o nevoie acută de reforme sistemice și politici coerente. Dacă nu se intervine rapid și eficient, riscurile economice vor continua să se adâncească, în special pentru sectoarele strategice precum agricultura și exporturile”, a conchis Veaceslav Ioniță.

#politica fiscală #accize #TVA