Tarifele la gaz îi sărăcesc pe moldoveni! Vor cumpăra doar 300 metri cubi de metan din salariul mediu

Dacă ANRE va satisface solicitarea Moldova Gaz de majorare a tarifelor la gazele naturale până la 28,42 lei/M3, atunci puterea de cumpărare a populației a gazelor naturale va scădea până la 300 m3 pe un salariu mediu net pe economie, constată economistul Veaceslav Ioniță.

Acesta este de 5,6 ori mai puțin decât acum un an, când pe un salariu mediu net se puteau cumpăra 1675 m3 gaze naturale.

„O putere de cumpărare mai slabă a fost o singură dată în istoria noastră în 1999, însă atunci căderea a fost mult mai slabă și efectul ei asupra populației nu a fost atât de simțitor ca acum. În prezent pe un salariu mediu se pot procura 454 m3 de gaze naturale”, susține Ioniță.

Ieri, 13 iulie, Moldovagaz și-a schimbat solicitarea de majorare a tarifului la gaz. Dacă anterior solicita un tarif de 24,45 de lei (cu TVA) pentru metrul cub, în prezent compania solicită un tarif de 28,41 de lei (cu TVA) pentru metrul cub.

Moldovagaz susține își argumentează solicitarea prin prețul de achizție mai mare a metanului în lun august – 1460,8 USD mia de metri cubi.

Moldovagaz a depus o solicitare la ANRE în data de 1 iulie pentru majorarea tarifului la 24,45 de lei (cu TVA) urmare a devierilor financiare care au ajuns la 2,5 miliarde de lei. În prezent, consumatorii casnici achită 18,62 de lei pentru metrul cub de gaz consumat.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#gaz #majorare #tarife

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Peste 600 de milioane de lei au fost contabilizate eronat, subevaluate sau raportate necorespunzător la Ministerul Afacerilor Interne, arată auditul Curții de Conturi pentru anul 2025. Auditorii au descoperit active înregistrate greșit de 260 de milioane de lei, patrimoniu subevaluat cu 189 de milioane lei, granturi supraevaluate cu 156 de milioane de lei și alte milioane raportate eronat în cheltuieli și reparații.

Raportul scoate la iveală și probleme în gestionarea parcului auto al MAI. La sfârșitul anului trecut, ministerul administra 3417 mijloace de transport, dintre care 405 erau nefuncționale, iar aproape 1247 de vehicule funcționale nu aveau sisteme GPS instalate. În același timp, cheltuielile pentru parcul auto au ajuns la 123,1 milioane de lei, dintre care 93,2 milioane pentru combustibil și lubrifianți, iar 29,8 milioane pentru întreținere și asigurare. Curtea de Conturi a constatat utilizarea parțială a sistemului GPS, neconcordanțe între datele GPS și foile de parcurs, depășiri ale limitelor de parcurs și chiar cheltuieli pentru alimentarea unor mașini declarate nefuncționale.

Auditul mai arată că MAI nu a înregistrat în evidența contabilă 45 de edificii cu suprafața totală de peste 51 de mii de metri pătrați, iar în gestiunea ministerului figurau active uzate moral și fizic în valoare de 141 de milioane de lei, inclusiv clădiri abandonate, construcții nefinalizate și proiecte nevalorificate. Auditorii au identificat 51 de clădiri neutilizate sau aflate într-o stare avansată de degradare, dar și construcții abandonate de ani de zile, inclusiv o remiză de pompieri din Revaca, unde lucrările sunt blocate de peste 14 ani.

O altă problemă majoră a fost depistată la proiectul de dotare cu autospeciale pentru stingerea incendiilor, finanțat printr-un grant oferit de Agenția Japoneză de Cooperare Internațională. Potrivit Curții de Conturi, operațiunile financiare aferente proiectului, realizate în perioada 2022–2024, au fost recunoscute integral abia în 2025, după recepționarea autospecialelor. În rezultat, veniturile din granturi au fost supraevaluate cu 156,1 milioane de lei, iar cheltuielile – cu 3,4 milioane de lei.

Probleme persistă și la înregistrarea bunurilor la cadastru. Deși MAI a întreprins unele măsuri în 2025, la finalul anului rămâneau neînregistrate 247 de clădiri și 13 terenuri.

Raportul mai arată că infrastructura sistemului TETRA, utilizat pentru comunicațiile operative ale Poliției de Frontieră și ale Serviciului 112, figurează juridic în patrimoniul unei companii private, deși este utilizată de stat. Mai mult, bunuri strategice estimate la 31,2 milioane de lei au fost puse sub sechestru într-un litigiu comercial pentru datorii de circa 2,3 milioane de lei.