Europa va primi mai multe gaze din est, dar nu de la Rusia. Ţara care va deveni o sursă majoră

Uniunea Europeană a ajuns la un acord neangajant cu Azerbaidjanul pentru a importa gaze naturale din această ţară în efortul de a-şi reduce dependenţa de energia rusească, scrie EUobserver.

Oficiali de rang înalt azeri spun de mult timp că statele europene i-au abordat pentru a cumpăra gaze de la Azerbaidjan. Această ţară exportă deja gaze în UE printr-un gazoduct propriu, dar livrările au fost limitate de lipsa infrastructurii de conducte. Bulgaria, spre exemplu, are acces la gazele azere, dar Ungaria şi România nu pentru că au fost întârziate lucrările la un interconector esenţial între Grecia şi Bulgaria.

Noul acord dintre UE şi Azerbaidjan, care extrage gaze din Marea Caspică, este caracterizat drept „strategic” şi prevede livrări de cel puţin 20 de miliarde de metri cubi pe an până în 2027. Oficialităţile azere au dezvăluit că în prima jumătate a acestui an ţara lor a exportat în Europa 5,4 miliarde de metri cubi de gaze naturale. Clienţi îi sunt şi Turcia şi Georgia.

Exporturile din primul semestru sunt cu 25% peste cele din aceeaşi perioadă a anului trecut. Serbia, în mod tradiţional un aliat al Rusiei, a anunţat că intenţionează să-şi diversifice sursele de energie accesând gaze azere. Turkmenistan, ţară săracă în resurse energetice, intenţionează să importe gaze din Azerbaidjan şi are de gând să devină exportator către UE.

Turcia exportă deja gaze în Bulgaria, care nu mai primeşte gaze de la Rusia.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#gaz #import #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova va avea în curând un nou șef la Serviciul Vamal, a anunțat ministrul Finanțelor, Petru Rotaru, în cadrul unei emisiuni la RLive. Rotaru a subliniat că poziția, deși atractivă din punct de vedere salarial, este complicată și vine cu numeroase provocări.

„Eu cred că în timp foarte scurt vom avea un nou șef la Serviciul Vamal. Este o poziție atractivă, dar nimeni nu vrea să vină. Este o poziție complicată. Dacă cineva îți creează iluzii că Serviciul Vamal, fiscul sau Ministerul de Finanțe că sunt domenii unde este foarte bine de lucrat, nu este chiar așa. Sunt domenii cu riscuri sporite, complicate care asigură securitatea economică a statului”, a explicat Rotaru.

Ministrul a evidențiat complexitatea funcționării vamale, menționând că activitatea vămii este continuă, 24 de ore pe zi, ceea ce implică provocări de securitate cibernetică și economică, precum și gestionarea eficientă a fluxurilor de la vamă. Rotaru a amintit că, în contextul începutului războiului din Ucraina, angajații vamali au muncit non-stop pentru a face față situației, răspunzând așteptărilor publicului.

„Dacă este cineva din public care vrea să-și asume această responsabilitate, să vină la vamă. Este destul de complicat. Trebuie să fim conștienți că trebuie să ne asumăm niște responsabilități pe care trebuie să le ducem până la capăt”, a punctat Rotaru.

Poziția de șef al Serviciului Vamal este esențială pentru asigurarea securității economice a statului și pentru implementarea eficientă a politicilor fiscale. Ministrul Finanțelor a făcut un apel către cei care sunt dispuși să își asume această responsabilitate să aplice, subliniind importanța acestui rol în contextul actual.

Igor Talmazan a demisionat de la Serviciul Vamal în data de 10 aprilie, în urma scandalui în care au fost documentați la Postul Vamal Aeroport șapte inspectori vamali bănuiți pentru fapte de corupție.