Corupție până în măduva oaselor. Bucureștiul și Londra se implică – reforme anticorupție în Moldova. Tertium non datur

16 Iul. 2022, 10:38
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Iul. 2022, 10:38 // Actual //  bani.md

Ministerul Justiţiei din România şi Ambasada României la Chişinău, alături de autorităţile din Marea Britanie, prin Foreign and Commonwealth Office, coordonează asistenţa pentru reformele anticorupţie de la Chişinău şi oferă Republicii Moldova suport direct prin cooperare interinstituţională în format extins. Un grup de lucru pe această temă a avut loc, vineri, la Bucureşti.

România, prin Ministerul Justiţiei, reprezentat de George Cătălin Şerban, secretar de stat, şi Marea Britanie, prin Foreign and Commonwealth Office, reprezentat de Justin McKenzie Smith, director, au co-prezidat, vineri, lucrările Grupului de lucru privind lupta anticorupţie din cadrul Celei de-a doua Conferinţe ministeriale a Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova (Moldova Support Platform/MSP), potrivit unui comunicat de presă, de vineri, al Ministerului Justiţiei din România.

”Evenimentul este organizat la nivelul miniştrilor afacerilor externe, de către ministerele de resort din România, Germania şi Franţa. Respectând formatul conferinţei anterioare, organizată în data de 5 aprilie, la Berlin, de aceleaşi state, Conferinţa de la Bucureşti şi-a propus continuarea dezbaterilor şi a colectării de sprijin financiar şi asistenţă tehnică pentru autorităţile de la Chişinău, în contextul războiului din Ucraina. Discuţiile s-au organizat pe domenii esenţiale ce au preluat formatul unor Grupuri de lucru, după cum urmează: (1) Războiul din Ucraina şi situaţia umanitară a refugiaţilor, (2) Lupta anticorupţie, ca prioritate pe agenda reformelor din Republica Moldova, (3) Provocări privind energia întâmpinate de Republica Moldova, (4) Asistenţă financiară/Dezvoltarea rezilienţei economice a Republicii Moldova, (5) Managementul eficient al frontierelor”, se arată în document.

Cu ocazia lucrărilor Grupului de lucru privind lupta anticorupţie, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a transmis un mesaj în care a arătat că nici Republica Moldova, nici Ucraina, nu sunt singure pe drumul către Uniunea Europeană.

 ”Prin decizia Consiliului European din 23 iunie 2022 privind aderarea Republicii Moldova şi a Ucrainei la Uniunea Europeană (UE), liderii UE s-au ridicat la înălţimea aşteptărilor şi responsabilităţilor lor şi au acordat Republicii Moldova şi Ucrainei statutul de candidat, confirmând că aceste ţări şi cetăţenii lor sunt bineveniţi în familia Uniunii Europene. UE a fost din nou creativă. A răspuns rapid noilor realităţi create de agresiunea Rusiei în Ucraina, anunţând o decizie care ţine cont de meritele acestor ţări şi de determinarea autorităţilor lor de a menţine o cale europeană. Realizarea este una istorică, iar felicitările trebuie transmise şi autorităţilor de la Chişinău. Acum este nevoie de realizări concrete pentru a fi dovedită capacitatea acestor ţări de a-şi însuşi cu adevărat valorile Uniunii Europene prevăzute de tratele sale de constitutive. Ceea ce este important de ştiut este că nici Ucraina şi nici Republica Moldova nu sunt singure pe acest drum. România a fost una dintre ţările care au susţinut constant Republica Moldova pe drumul său european. România va continua să facă acest lucru. Instituţiile UE urmează să fie ghizii şi partenerii Republicii Moldova pentru a finaliza cu succes procesul de aderare, aşa cum au fost şi în perioada aderării României la UE. Ştim cu toţii că ceea ce ne aşteaptă este poate mai dificil decât obţinerea acestui statut de candidat, dar suntem cu toţii aici pentru a sprijini eforturile autorităţilor de la Chişinău”, a transmis Cătălin Predoiu.

La lucrările Grupului de lucru privind lupta anticorupţie, alături de reprezentanţii României, Marii Britanii şi Republicii Moldova, au participat reprezentanţi din partea: Franţei, Germaniei, Ţărilor de Jos, Letoniei, Estoniei, Confederaţiei Elveţiane, Serviciului European de Acţiune Externă, Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) şi Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE).

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

 

07 Sept. 2026, 22:10
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
07 Sept. 2026, 22:10 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.