A doua șansă pentru femeile victime ale violenței în familie. Proiect inițiat la Ungheni și Cahul

În regiunile Ungheni și Cahul este în proces de consultare și ajustare Mecanismul local de referire pentru incluziunea socio-economică a femeilor victime și supraviețuitoare ale violenței în familie. Documentul include un set de măsuri și etape pentru incluziunea socio-economică a acestor femei și sprijinirea lor prin formare profesională, angajare, lansare a unor activități generatoare de venit sau inițiere a unor activități antreprenoriale. Scopul acestuia este stabilirea și clarificarea rolurilor și responsabilităților autorităților publice vizate și a partenerilor în procesul de incluziune socio-economică a femeilor victime și supraviețuitoare ale violenței în familie, din perspectiva abilitării economice. Co-crearea Mecanismului local de referire a fost discutată în cadrul Ședinței Grupurilor Locale de Experți, care s-a desfășurat pe 4 iulie, în format online.

„Un studiu recent, realizat de Asociația Obștească „Făclia”, cu privire la integrarea socio-economică a femeilor din Ungheni și Cahul, denotă că rata șomajului în rândul femeilor cu vârsta cuprinsă între 35 și 45 de ani din aceste regiuni depășește rata șomajului în rândul bărbaților din aceeași categorie de vârstă. Cunoaștem că femeile care trăiesc în sărăcie, care nu sunt angajate în câmpul muncii și depind de prestațiile sociale sunt cele mai vulnerabile la violența în bază de gen. Tocmai de aceea a fost necesară elaborarea Mecanismului local de referire – pentru împuternicirea femeilor în vederea integrării lor profesionale, această modalitate fiind una dintre principalele condiții pentru reducerea violenței și nivelarea discriminării de gen în familie și societate în general”, a menționat Angela Ciocîrlan, managera proiectului „Abilitarea femeilor pentru Muncă Decentă și Viață Decentă”, președinta Asociației Obștești „Făclia”.

Mecanismul de referire prevede revizuirea competențelor și atribuțiilor tuturor actorilor implicați, precum și a serviciilor existente de abilitare socio-economică a femeilor, pentru stabilirea posibilelor intervenții și etape ulterioare. În procesul de co-creare și implementare a Mecanismului sunt implicați și consultați următorii actori-cheie: femeile victime ale violenței în familie din raioanele Ungheni și Cahul; echipa Asociației Obștești pentru Copii și Tineret „Făclia”; reprezentanți ai APL din raioanele Cahul și Ungheni; reprezentanți ai subdiviziunilor teritoriale de ocupare a forței de muncă Ungheni și Cahul; reprezentanți ai structurilor teritoriale de asistență socială Ungheni și Cahul; reprezentanți ai organizațiilor necomerciale; femei antreprenoare din raioanele Ungheni și Cahul; partenerii de dezvoltare etc.

„Pentru elaborarea Mecanismului de referire a fost efectuat un amplu proces de consultare a tuturor actorilor vizați, dar în mod special a beneficiarelor procesului de abilitare economică. Au fost identificate mai multe necesități ale femeilor victime și supraviețuitoare ale violenței în familie, printre care: recuperarea emoțională, informarea despre serviciile existente de abilitare economică, educația financiară și juridică, obținerea de noi competențe și dezvoltare profesională, suport în lansarea unor activități generatoare de venituri, ghidare în carieră, informarea despre diverse programe de suport lansate de instituțiile publice. Ne propunem ca prin intermediul Mecanismului local de referire și prin cooperare multisectorială să satisfacem toate aceste aspecte absolut necesare pentru abilitare socio-economică a femeilor”, a spus Lilia Palii, expertă națională în domeniul economic.

Mecanismul local de referire, pus în discuție la Ședința Grupurilor de Experți din Ungheni și Cahul, este structurat în conformitate cu următoarele etapele și acțiuni de intervenție:

Etapa I – Informarea, identificarea și admitere a femeilor victime, supraviețuitoare sau în risc de violență în familie

Etapa II – Integrarea socială (consiliere psihologică individuală, coaching, dezvoltare personală, referire către alte servicii comunitare) pentru depășirea situației de criză, inclusiv în procesul de adaptare la locul de muncă și de trai.

Etapa III – Integrare economică (orientare și formare profesională, educație antreprenorială, mediere în procesul de angajare în câmpul muncii, referire către alte servicii comunitare, monitorizarea integrării sociale și profesionale pe parcursul și după finalizarea etapei de asistență).

Instituirea unui ghișeu unic – Centrul de incluziune socio-economică a femeilor victime și supraviețuitoare ale violenței în familie

Documentul care este în dezvoltare și ajustare, include o serie de măsuri și recomandări pentru abilitarea economică a beneficiarelor. Astfel, potrivit acestuia, una dintre recomandări este instituirea unui ghișeu unic – Centrul de incluziune socio-economică a femeilor victime și supraviețuitoare ale violenței în familie, unde beneficiarele vor avea parte de:

Ghidare primară și referire către oportunitățile existente de formare profesională și abilitare economică;
Consiliere personală și profesională;
Ghidare în carieră;
Referire la instituții educaționale, programe de formare profesională etc., prestatori de instruire, prestatori de servicii sociale;
Suport în reabilitare și reintegrare socială;
Dezvoltare personală;
Proiecte de suport conexe abilitării economice inclusiv sprijin material prin alocarea pachetelor de criză (după caz).

Implementarea Mecanismului va contribui la asigurarea independenței financiare a beneficiarelor și abilitarea supraviețuitoarelor violenței domestice, prin furnizarea de servicii bazate pe ghidarea primară și conectarea la oportunități educaționale și de angajare.

Mecanismul local de referire bazat pe parteneriate locale pentru incluziunea socio-economică a femeilor victime și supraviețuitoare a violenței în familie este elaborat de Asociația Obștească pentru Copii și Tineret „Făclia”, în cadrul proiectului „Abilitarea femeilor pentru Muncă Decentă și Viață Decentă”, realizat în baza Acordului de Colaborare cu UN Women (Entitatea Națiunilor Unite pentru Egalitate de Gen și Abilitarea Femeilor), în cadrul Proiectului EVA „Promovarea egalității de gen în raioanele Cahul și Ungheni”, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de UN Women în parteneriat cu UNICEF Moldova.

#formare profesionala #violenta #angajare #femei

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Aproape fiecare a treia gospodărie din Republica Moldova este formată dintr-o singură persoană, iar numărul mamelor singure cu copii este de peste șase ori mai mare decât cel al taților aflați în aceeași situație, potrivit datelor Biroului Național de Statistică, publicate în baza Recensământului Populației și Locuințelor din 2024.

La data recensământului, în Republica Moldova existau circa 1,007 milioane de gospodării casnice, în care locuiau 2,3 milioane de persoane. Alte 22,8 mii de persoane locuiau în spații colective. Din totalul gospodăriilor, 651,4 mii, adică 64,7%, erau gospodării familiale.

Unul dintre cele mai interesante detalii este amploarea gospodăriilor formate dintr-o singură persoană. BNS arată că 355,4 mii de gospodării erau nefamiliale, iar 94% dintre acestea erau alcătuite dintr-o singură persoană. Rezultă aproximativ 334 de mii de gospodării cu un singur locatar, adică circa 33% din toate gospodăriile țării practic, una din trei.
Fenomenul este mai pronunțat în nordul țării. În raioanele Dondușeni, Briceni și Ocnița, aproximativ 18–19% dintre persoanele din gospodării locuiau singure, în timp ce în Ialoveni, UTA Găgăuzia și Dubăsari ponderea era de aproximativ 10%.

Datele arată și o diferență între mamele și tații care își cresc copiii singuri. Din cele 682,4 mii de nuclee familiale înregistrate, 121,3 mii, sau 17,8%, erau formate din mame singure cu copii, în timp ce numai 19,7 mii, sau 2,9%, erau tați singuri cu copii. Astfel, numărul mamelor singure este de peste șase ori mai mare decât cel al taților singuri.

În același timp, 42,4% dintre nucleele familiale erau cupluri cu copii, iar 36,9% cupluri fără copii. Aproape unul din cinci nuclee familiale era format dintr-o mamă singură cu copii.

Municipiile Chișinău și Bălți ies în evidență prin cea mai mare pondere a gospodăriilor formate dintr-un singur părinte cu copii 22,8% dintre gospodăriile constituite dintr-un nucleu familial. La polul opus, în regiunea de Nord, ponderea acestora este de 18,3%.

Tot în Chișinău se observă o structură familială diferită față de nordul țării. Doar 30% dintre gospodăriile formate dintr-un nucleu familial sunt cupluri fără copii, cea mai mică pondere dintre regiuni, în timp ce în Nord proporția ajunge la 42%. În raioanele Șoldănești, Edineț și Drochia, cuplurile fără copii reprezintă chiar 45–46% din gospodăriile de acest tip.
În schimb, Ialoveni, Chișinău și Criuleni au cele mai mari ponderi ale gospodăriilor formate din cupluri cu copii 48,8%, 47,2% și, respectiv, 47,1%.

Un alt detaliu relevant este că mai puțin de jumătate dintre gospodăriile familiale din Republica Moldova 46,4% aveau copii sub 18 ani. În orașe, proporția ajungea la 50,1%, față de numai 43,1% în mediul rural. Gospodăriile familiale cu minori aveau, în medie, patru persoane.

#statistică #familii #moldoveni