Franța va plăti 9,7 mlrd de euro pentru a prelua controlul celui mai mare operator de energie nucleară din Europa

Franța va plăti 9,7 miliarde de euro pentru a prelua controlul integral al grupului de utilităţi Electricite de France. Guvernul francez va plăti 12 euro pe acțiune și astfel va putea conduce compania.

Ministerul de Finanţe a precizat că preţul reprezintă o primă de 53% faţă de preţul acţiunilor EDF la închiderea şedinţei bursiere din 5 iulie, cu o zi înainte ca Executivul să anunţe intenţia de naţionalizare a celui mai mare operator de energie nucleară din Europa, scrie Agerpres.

Statul este deja cel mai mare acţionar la EDF, cu o participaţie de 84%. EDF trece în prezent printr-o perioadă dificilă după ce a fost afectat de decizia Guvernului francez care l-a obligat să vândă mai multă energie electrică la preţuri reduse, în ideea de a proteja consumatorii şi companiile de scumpirea energiei.

Ministerul de Finanţe a informat că oferta va fi depusă la Autoritatea de Reglementare Bursieră şi compania ar urma să fie delistată.

„Este o investiţie care ne permite să investim masiv în energia nucleară”, a afirmat ministrul pentru Buget, Gabriel Attal, după anunţul de marţi.

EDF a fost înfiinţat în 1946, când Franţa a creat un monopol de stat în domeniul electricităţii, care regrupa peste 1.000 de companii implicate în producţia, transportul şi distribuţia de energie electrică. Primul reactor nuclear din Franţa a început să funcţioneze în 1963, iar un deceniu mai târziu EDF a început să îşi extindă rapid capacităţile de producţie a energiei nucleare.

Franţa a început să liberalizeze piaţa de electricitate în 2004 şi un an mai târziu a listat EDF la bursă.

#EDF #energie nucleara #companie #Franta #Bursa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autoritățile pregătesc o lege specială pentru accelerarea reorganizării Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova” și crearea Societății pe Acțiuni „CFM Infra”, care va administra infrastructura feroviară. Noua companie ar urma să fie înregistrată până la sfârșitul anului 2026.

Potrivit notei de fundamentare a proiectului care urmează să fie aprobat de Guvern, termenul-limită este stabilit prin Agenda de reforme aferentă Planului de creștere al Republicii Moldova pentru 2025–2027 și „nu poate fi modificat”.

Reforma presupune separarea administratorului infrastructurii feroviare de operatorii care vor presta servicii de transport de pasageri și mărfuri, în conformitate cu modelul prevăzut de Codul transportului feroviar.

În prezent, CFM se află deja într-un proces de reorganizare. Printr-o hotărâre anterioară a Guvernului a fost decisă crearea unei societăți pe acțiuni care să preia activitatea operațională de transport feroviar. Următorul pas este transformarea întreprinderii de stat rămase în S.A. „CFM Infra”, care va administra liniile, instalațiile și celelalte active de infrastructură.

Autorii proiectului avertizează că, dacă ar fi respectate integral toate procedurile prevăzute de legislația generală, reorganizarea ar putea fi finalizată abia în martie-aprilie 2027.

Pentru a evita această întârziere, proiectul propune mai multe derogări. Printre procedurile considerate prea îndelungate se numără evaluarea integrală a patrimoniului, notificarea și protecția creditorilor, consultarea salariaților și efectuarea unui control fiscal prealabil.

Astfel, evaluarea obligatorie ar urma să fie efectuată doar pentru activele care vor constitui aportul la capitalul social al „CFM Infra”. Restul bunurilor transmise noii societăți vor fi reflectate la valoarea contabilă din situațiile financiare ale CFM.

Autoritățile susțin că evaluarea integrală a întregului patrimoniu ar genera costuri de zeci de milioane de lei din bugetul de stat.

Și termenele acordate creditorilor ar urma să fie reduse. Aceștia vor fi informați în termen de cinci zile de la publicarea avizului de reorganizare și vor avea 10 zile pentru a solicita garanții sau alte măsuri de protecție a creanțelor. Totodată, creditorii nu vor putea bloca procesul de reorganizare.

Guvernul insistă că reforma nu reprezintă o privatizare. „CFM Infra” va avea capital integral de stat, iar infrastructura feroviară va rămâne în proprietatea și sub controlul statului.

În același timp, noul model ar urma să permită accesul operatorilor privați la infrastructura feroviară în condiții transparente și nediscriminatorii, contra unei taxe de utilizare a rețelei.

Reorganizarea are loc într-un moment în care CFM încearcă să iasă dintr-o perioadă financiară dificilă. În prima jumătate a anului 2026, întreprinderea a raportat un profit de aproximativ 18 milioane de lei, după o pierdere de circa 90 de milioane de lei înregistrată în 2025.

Problemele structurale rămân însă majore. Infrastructura feroviară este puternic uzată, iar pe unele sectoare trenurile circulă cu viteze de doar aproximativ 10 km/h. Parcul de locomotive și vagoane este, de asemenea, învechit.

CFM dispune de doar 12 locomotive noi, achiziționate cu sprijinul unui credit acordat de BERD, în timp ce o mare parte din restul parcului de tracțiune datează încă din anii 1980.