BEMOL face dezvăluiri: Cum a ajuns BERD într-o situație rușinoasă în problema Portului Giurgiulești

În contextul interviului domnului Alain Pilloux, vice-președinte al BERD, acordat agenției de presă «Infotag» în cadrul vizitei sale efectuate în Republica Moldova în perioada de 11-13 iulie, BEMOL consideră necesar să dezvăluie câteva detalii:

În anul 1996 în Giurgiulești s-au început lucrările de construcție a terminalului portuar pentru transbordarea produselor petroliere. Drept urmare, la data de 12 decembrie 1997 a fost semnat Contractul de Concesiune nr. 397 prin care a fost înființată compania Terminal SA, în care câte 40% aparțineau Guvernului Republicii Moldova (Guvern) și sponsorilor greci (Technovax A.O., Ellenikki Technodomiki Teb A.E., J&P Avax A.O, Intertask A.O.), iar 20 % aparțineau Băncii Europeane pentru Reconstrucție și Dezvoltare (EBRD, Banca).

În octombrie anului 1999, din cauza lipsei de finanțare, lucrările de construcție a portului au fost suspendate – la acel moment gradul de finalitate al construcțiilor era la nivel de pînă la 60%. În anul 2001, BERD a constatat oficial „incapacitatea Guvernului Moldovei de a-și îndeplini obligațiile care îi revin în temeiul angajamentelor” și a declarat situație de predefault. Ca urmare, în februarie2002, au fost purtate negocieri active cu investitorii ruși, printre care operatorul portului Azov și Ministerul Transporturilor al Federației Ruse. Ultimii au fost interesați să achiziționeze portul împreună cu teren, dar această propunere a fost respinsă de către Guvern, întrucât legislația Republicii Moldova interzice vânzarea terenurilor către alte state (Sursa: Memorandumul BERD din 21.12.2004.).

În decembrie 2004, companiile Grupului Azpetrol au semnat Acordul de Investiții cu Guvernul Republicii Moldova în vederea achiziționării terminalului nefinalizat. Ulterior, în ianuarie 2005, a fost semnat Acordul de vânzare-cumpărare a activelor nefinalizate ale terminalului de către BERD, Terminal SA și cumpărătorul Azertrans SRL (deținută de Azpetrol Group și redenumită în 2006 în Danube Logistics SRL). Conform acestui Acord, Investitorul și-a asumat toate obligațiile financiare ale Guvernului față de BERD, achitând datoria de 12,8 milioane dolari SUA către Bancă. La rândul său, Guvernul s-a angajat să creeze condiții favorabile Investitorilui, acordând garanțiile statului pentru îndeplinirea obligațiilor sale (sursa: Acord de Investiții, Articolul 3.1. (b):

Guvernul declară și garantează următoarele: Guvernul are împuternicirile necesare în conformitate cu Legislaţia Republicii Moldova să execute prezentul Acord şi să oblige Statul în acest respect.

Odată cu achiziționarea activelor, Guvernul a alocat terenul (sursa: Acord de Investiții, Articolul 5.1 (a)):

Guvernul se obligă să: (ii) transmită lui AZERTRANS întregul teritoriu oferit pentru Portul Liber Internațional “Giurgiulești” în arendă pe o perioadă de nouă zeci și nouă de ani. …, și a recunoscut viitorul port drept proprietate privată (sursa: Acord de Investiții, Articolul 5.2. (c)): Guvernul se obligă: să recunoască infrastructura portuară în limitele Portului Internațional Liber “Giurgiulești”, în calitate de port proprietate privată.

În același timp, Investitorul și-a asumat obligația să construiască un port, care urmare investițiilor semnificative de zeci de milioane de dolari SUA în construcția sa cu toată infrastructura, a intrat în funcționare completă în anul 2011, fiind îndeplinite toate obligațiile din Acordul de Investiții.

În acea perioadă, activele erau gestionate de către Thomas Moser, persoana împuternicită de către investitor, care anterior a activat în cadrul BERD. În perioada mandatului său de administrator al companiei Bemol, Thomas Moser a cauzat prejudicii companiei în proporții deosebit de mari prin fraudă și administrare ineficientă (constatată prin hotărâre judecătorească definitivă), iar operatorul portului Giugiulești, compania Danube Logistics SRL l-a „achiziționat” cu doar 344,6 de dolari SUA.

În anul 2013, cu scopul de a se proteja, dar și pentru a crea percepția de legitimitate în deținerea activelor preluate, a fost implicat BERD, fiindu-i gajate activele date prin intermediul solicitării unui împrumut. Preluarea portului de către Thomas Moser a fost posibilă datorită statutului său de fost angajat BERD și a legăturilor sale strânse în Bancă.

În prezent sunt pe rol mai multe proceduri penale și judiciare. Totodată sunt un șir de hotărâri definitive în favoarea Investotorului.

În ciuda acestui fapt, vice-președinte BERD, domnul Pilloux, face câteva declarații nepotrivite statutului său:

– „combaterea corupției, dar cu scopuri corecte…”;

– „litigii inutile…”;

– „există o veste bună. Pe 12 iulie, Curtea de Apel Chișinău a confirmat că operațiunea, care

a avut ca rezultat obținerea de către BERD a dreptului de proprietate asupra Portului în 2021, a fost absolute legală.”

Domnule Pilloux,

– corupția ori poate fi combătută, ori nu;

– litigiile, în esența lor, nu pot fi inutile. Nu există altă modalitate de apărare a drepturilor încălcate, decât prin adresarea în instanțele de judecată, în baza supremației Legii și a Statului de drept;

– nu este posibil de cunoscut argumentele instanței de judecată pe 13 iulie, când decizia motivată a Curții de Apel Сhișinău a apărut abia pe 15 iulie.

Noi am achiziționat de la BERD un terminal nefinalizat contra sumei de 12,8 milioane de dolari SUA, care, datorită investițiilor noastre ulterioare de milioane de dolari SUA, a devenit primul port maritim funcțional din Republica Moldova.

În loc să se ocupe cu șantaj, ar fi mai înțelept ca BERD să evalueze cu mare seriozitate situația creată, și să se clarifice cum așa s-a întâmplat, ca o bancă de astfel de rang să-și permită să se găsească într-o astfel de situație.

#port #preluare #Bemol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După ce Ucraina a restricționat mișcarea capitalului, în urma invaziei Rusiei din februarie 2022, Banca Națională (NBU) este în proces de finalizare a unui amplu pachet de liberalizare. Măsurile sunt menite să susțină companiile locale și să atragă noi investitori, costul estimat fiind de 5,5 miliarde de dolari. Oficialii nu au furnizat o dată certă pentru adoptarea măsurilor.

Mai mulți oficiali ai băncii centrale au vorbit cu Reuters despre relaxarea restricțiilor pe mișcările de capital, conform Agerpres. În urmă cu doi ani, NBU a impus restricţii dure asupra ieşirilor de capital şi a înăsprit controlul asupra schimburilor de valută, în ideea de a menţine stabilitatea financiară. În paralel, economia Ucrainei s-a contractat cu aproape o treime în primul an de război.

Pe măsură ce companiile ucrainene s-au adaptat la război au existat solicitări pentru relaxarea restricţiilor vizând mişcările de capital. Graţie ajutoarelor financiare, în valoare de mai multe miliarde de dolari, venite de la partenerii occidentali, economia ucraineană a înregistrat un avans de 5,3%, anul trecut, în timp ce prognozele pentru acest an arată un avans de 3%.

„Va fi cel mai mare pachet de liberalizare a mişcărilor de capital de la debutul invaziei”, a precizat departamentul de comunicare al Băncii Naţionale a Ucrainei.

Printre măsuri ar urma să se afle: acordarea permisiunii de a plăti, parţial, noi dividende non-rezidenţilor, autorizarea plăţilor pentru importurile de servicii şi plata dobânzilor pentru vechile datorii.

O decizie este aşteptată să fie adoptată în curând, au precizat oficialii de la NBU, însă nu au furnizat şi o dată exactă, precizând că se mai lucrează încă la ultimele detalii care vor fi discutate şi cu Fondul Monetar Internaţional, un important susţinător financiar al Ucrainei.

Banca Naţională a Ucrainei a început anul trecut să relaxeze restricţiile impuse mişcărilor de capital. Unul din primii paşi a fost introducerea unui curs de schimb mai flexibil, relaxând cursul de schimb fix pentru hrivna ucraineană. De asemenea, banca centrală a publicat o foaie de parcurs pentru noi măsuri de relaxare, atunci când războiul şi situaţia economică o vor permite.

Printre restricţiile cu care se confruntă, în prezent, companiile din Ucraina se regăseşte atât accesul limitat la achiziţiile de valută, cât şi limite la derularea anumitor plăţi operaţionale.

Guvernatorul Băncii Naţionale a Ucrainei, Andri Pişni, a afirmat anterior că banca centrală este aproape de a finaliza prima etapă a liberalizării, în condiţiile în care ajutorul financiar extern vital pentru acest an a fost asigurat.

La data de 1 aprilie 2024, rezervele valutare ale NBU au atins un nivel-record de 43,76 miliarde de dolari. Banca centrală estimează costul noilor măsuri de liberalizare la aproximativ 5,5 miliarde de dolari.

Una dintre cele mai cerute măsuri este posibilitatea firmelor de a plăti pentru importurile de servicii, precum marketing, publicitate şi consultanţă de business, în contextul în care companiile ucrainene încearcă să intre pe noi pieţe şi să urmărească noi oportunităţi de creştere, pentru a contracara pierderile suferite acasă din cauza războiului.