BEMOL face dezvăluiri: Cum a ajuns BERD într-o situație rușinoasă în problema Portului Giurgiulești

20 Iul. 2022, 15:07
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
20 Iul. 2022, 15:07 // Actual //  bani.md

În contextul interviului domnului Alain Pilloux, vice-președinte al BERD, acordat agenției de presă «Infotag» în cadrul vizitei sale efectuate în Republica Moldova în perioada de 11-13 iulie, BEMOL consideră necesar să dezvăluie câteva detalii:

În anul 1996 în Giurgiulești s-au început lucrările de construcție a terminalului portuar pentru transbordarea produselor petroliere. Drept urmare, la data de 12 decembrie 1997 a fost semnat Contractul de Concesiune nr. 397 prin care a fost înființată compania Terminal SA, în care câte 40% aparțineau Guvernului Republicii Moldova (Guvern) și sponsorilor greci (Technovax A.O., Ellenikki Technodomiki Teb A.E., J&P Avax A.O, Intertask A.O.), iar 20 % aparțineau Băncii Europeane pentru Reconstrucție și Dezvoltare (EBRD, Banca).

În octombrie anului 1999, din cauza lipsei de finanțare, lucrările de construcție a portului au fost suspendate – la acel moment gradul de finalitate al construcțiilor era la nivel de pînă la 60%. În anul 2001, BERD a constatat oficial „incapacitatea Guvernului Moldovei de a-și îndeplini obligațiile care îi revin în temeiul angajamentelor” și a declarat situație de predefault. Ca urmare, în februarie2002, au fost purtate negocieri active cu investitorii ruși, printre care operatorul portului Azov și Ministerul Transporturilor al Federației Ruse. Ultimii au fost interesați să achiziționeze portul împreună cu teren, dar această propunere a fost respinsă de către Guvern, întrucât legislația Republicii Moldova interzice vânzarea terenurilor către alte state (Sursa: Memorandumul BERD din 21.12.2004.).

În decembrie 2004, companiile Grupului Azpetrol au semnat Acordul de Investiții cu Guvernul Republicii Moldova în vederea achiziționării terminalului nefinalizat. Ulterior, în ianuarie 2005, a fost semnat Acordul de vânzare-cumpărare a activelor nefinalizate ale terminalului de către BERD, Terminal SA și cumpărătorul Azertrans SRL (deținută de Azpetrol Group și redenumită în 2006 în Danube Logistics SRL). Conform acestui Acord, Investitorul și-a asumat toate obligațiile financiare ale Guvernului față de BERD, achitând datoria de 12,8 milioane dolari SUA către Bancă. La rândul său, Guvernul s-a angajat să creeze condiții favorabile Investitorilui, acordând garanțiile statului pentru îndeplinirea obligațiilor sale (sursa: Acord de Investiții, Articolul 3.1. (b):

Guvernul declară și garantează următoarele: Guvernul are împuternicirile necesare în conformitate cu Legislaţia Republicii Moldova să execute prezentul Acord şi să oblige Statul în acest respect.

Odată cu achiziționarea activelor, Guvernul a alocat terenul (sursa: Acord de Investiții, Articolul 5.1 (a)):

Guvernul se obligă să: (ii) transmită lui AZERTRANS întregul teritoriu oferit pentru Portul Liber Internațional “Giurgiulești” în arendă pe o perioadă de nouă zeci și nouă de ani. …, și a recunoscut viitorul port drept proprietate privată (sursa: Acord de Investiții, Articolul 5.2. (c)): Guvernul se obligă: să recunoască infrastructura portuară în limitele Portului Internațional Liber “Giurgiulești”, în calitate de port proprietate privată.

În același timp, Investitorul și-a asumat obligația să construiască un port, care urmare investițiilor semnificative de zeci de milioane de dolari SUA în construcția sa cu toată infrastructura, a intrat în funcționare completă în anul 2011, fiind îndeplinite toate obligațiile din Acordul de Investiții.

În acea perioadă, activele erau gestionate de către Thomas Moser, persoana împuternicită de către investitor, care anterior a activat în cadrul BERD. În perioada mandatului său de administrator al companiei Bemol, Thomas Moser a cauzat prejudicii companiei în proporții deosebit de mari prin fraudă și administrare ineficientă (constatată prin hotărâre judecătorească definitivă), iar operatorul portului Giugiulești, compania Danube Logistics SRL l-a „achiziționat” cu doar 344,6 de dolari SUA.

În anul 2013, cu scopul de a se proteja, dar și pentru a crea percepția de legitimitate în deținerea activelor preluate, a fost implicat BERD, fiindu-i gajate activele date prin intermediul solicitării unui împrumut. Preluarea portului de către Thomas Moser a fost posibilă datorită statutului său de fost angajat BERD și a legăturilor sale strânse în Bancă.

În prezent sunt pe rol mai multe proceduri penale și judiciare. Totodată sunt un șir de hotărâri definitive în favoarea Investotorului.

În ciuda acestui fapt, vice-președinte BERD, domnul Pilloux, face câteva declarații nepotrivite statutului său:

„combaterea corupției, dar cu scopuri corecte…”;

– „litigii inutile…”;

– „există o veste bună. Pe 12 iulie, Curtea de Apel Chișinău a confirmat că operațiunea, care

a avut ca rezultat obținerea de către BERD a dreptului de proprietate asupra Portului în 2021, a fost absolute legală.”

Domnule Pilloux,

– corupția ori poate fi combătută, ori nu;

– litigiile, în esența lor, nu pot fi inutile. Nu există altă modalitate de apărare a drepturilor încălcate, decât prin adresarea în instanțele de judecată, în baza supremației Legii și a Statului de drept;

– nu este posibil de cunoscut argumentele instanței de judecată pe 13 iulie, când decizia motivată a Curții de Apel Сhișinău a apărut abia pe 15 iulie.

Noi am achiziționat de la BERD un terminal nefinalizat contra sumei de 12,8 milioane de dolari SUA, care, datorită investițiilor noastre ulterioare de milioane de dolari SUA, a devenit primul port maritim funcțional din Republica Moldova.

În loc să se ocupe cu șantaj, ar fi mai înțelept ca BERD să evalueze cu mare seriozitate situația creată, și să se clarifice cum așa s-a întâmplat, ca o bancă de astfel de rang să-și permită să se găsească într-o astfel de situație.

04 Aug. 2026, 16:31
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
04 Aug. 2026, 16:31 // Actual //  bani.md

Asociația Națională „COPYRIGHT” și Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreților solicită autorităților să verifice legalitatea tranzacției de împăcare încheiate între AO „MORA”, Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală și Ministerul Justiției. Cele două asociații susțin că, în urma acestei înțelegeri, AGEPI și-a schimbat nejustificat poziția față de avizarea AO „MORA”, deși motivele invocate anterior pentru refuz nu ar fi fost înlăturate. În opinia lor, situația poate afecta drepturile celorlalte organizații de gestiune colectivă și funcționarea întregului sistem de administrare a drepturilor de autor și conexe.

Într-o conferință de presă la IPN, reprezentanții celor două organizații au anunțat că au sesizat Guvernul, Parlamentul și Președinția, solicitând examinarea circumstanțelor în care a fost încheiată tranzacția de împăcare și verificarea acțiunilor întreprinse de AGEPI în cazul AO „MORA”.

Președintele AN „COPYRIGHT”, Liviu Știrbu, a amintit că, pe 22 ianuarie, AGEPI a refuzat avizarea AO „MORA” ca organizație de gestiune colectivă, invocând informații prezentate de Centrul Național Anticorupție și Serviciul de Informații și Securitate. Potrivit acestuia, instituțiile au semnalat presupuse legături ale organizației cu un conducător al unor organizații de gestiune colectivă din Federația Rusă, precum și existența unor riscuri de securitate.

Liviu Știrbu a declarat că aceste informații nu au fost retrase și nici declarate nelegale, însă, pe 21 iulie, Ministerul Justiției și AGEPI au încheiat o tranzacție de împăcare cu AO „MORA”. Ulterior, pe 28 iulie, AGEPI și-a revocat decizia de refuz și a dispus reluarea procedurii de avizare.

„Considerăm că situația creată depășește limitele unui simplu litigiu administrativ și necesită o verificare interinstituțională completă, inclusiv prin prisma legalității, integrității procesului decizional și securității economice și informaționale a statului”, a afirmat președintele „COPYRIGHT”.

Autorul Eugeniu Turuta a declarat că tranzacția de împăcare nu produce efecte doar între părțile implicate în proces, ci poate influența întregul sistem de gestiune colectivă și drepturile organizațiilor deja avizate. În opinia sa, instanța și autoritățile nu au analizat impactul acordului asupra celorlalte organizații și nici nu au explicat motivele schimbării poziției AGEPI.

„În dreptul administrativ funcționează un principiu fundamental: autoritatea publică trebuie să-și motiveze deciziile. Atunci când își schimbă radical poziția, această obligație este cu atât mai importantă”, a mai spus Eugeniu Turuta.

Participanții la conferință au abordat și problema întârzierii desemnării colectorului unic al remunerațiilor pentru drepturile de autor și drepturile conexe. Ei susțin că, din cauza blocării procesului, autorii și interpreții nu și-au primit remunerațiile în acest an.

Interpretul Ian Raiburg a menționat că artiștii nu au încasat „niciun bănuț” în 2026 și a propus ca domeniul drepturilor de autor să fie gestionat de Ministerul Culturii, nu de AGEPI.

În același context, compozitorul Oleg Baraliuc a declarat că lipsa unui colector unic desemnat generează pierderi financiare importante pentru titularii drepturilor și a cerut explicații privind întârzierea procedurii.

Totodată, vorbitorii au anunțat că intenționează să inițieze o campanie de colectare a semnăturilor pentru demiterea conducerii AGEPI și pentru transferarea domeniului drepturilor de autor în subordinea Ministerului Culturii.

Solicitat de IPN pentru o reacție, Ministerul Justiției a redirecționat solicitarea către AGEPI, care a precizat că va reveni ulterior cu un răspuns. Reprezentanții AO „MORA” nu au răspuns, deocamd ată, solicitării de comentarii.

Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.