Aurul se prăbușește la minimul ultimelor trei luni, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu

10 Iun. 2026, 16:15
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
10 Iun. 2026, 16:15 // Actual //  Grîu Tatiana

Prețul aurului a continuat să scadă miercuri și a atins cel mai redus nivel din ultimele aproape trei luni, în timp ce petrolul s-a scumpit pe fondul noilor tensiuni dintre Statele Unite și Iran, transmite Reuters.

Aurul spot s-a ieftinit cu 1,3% și a ajuns la 4.206 dolari pe uncie, cel mai scăzut nivel din 23 martie. Totodată, contractele futures cu livrare în august au coborât cu 1,4%, până la 4 228 de dolari pe uncie.

Scăderea vine în contextul escaladării conflictului dintre Washington și Teheran. Potrivit administrației americane, Statele Unite au lansat atacuri asupra unor ținte iraniene după doborârea unui elicopter militar american Apache în zona Strâmtorii Ormuz. La rândul său, Iranul a anunțat atacuri asupra unei baze americane din Iordania și asupra altor obiective din regiunea Golfului.

Pe fondul tensiunilor, cotațiile petrolului au crescut cu aproximativ 1%, investitorii temându-se de eventuale probleme în aprovizionarea globală cu energie.

Creșterea prețului petrolului alimentează și temerile privind accelerarea inflației, ceea ce afectează atractivitatea aurului. Deși metalul prețios este considerat un activ de refugiu în perioade de incertitudine, dobânzile ridicate reduc interesul investitorilor pentru aur, care nu oferă randamente precum obligațiunile sau depozitele bancare.

Piețele urmăresc acum publicarea noilor date privind inflația din Statele Unite, considerate esențiale pentru viitoarele decizii ale Rezervei Federale americane. Investitorii estimează în prezent o probabilitate de peste 70% ca banca centrală americană să majoreze din nou dobânda de referință până la sfârșitul anului.

Scăderi au fost înregistrate și pe piața altor metale prețioase. Argintul s-a depreciat cu 1,2%, platina a pierdut 3%, iar palladiul a scăzut cu aproximativ 1%.

11 Sept. 2026, 17:54
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
11 Sept. 2026, 17:54 // Actual //  Grîu Tatiana

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.