Prostia monumentală a rușilor. Putin îi va decapita

Trupele rusești de apărare aeriană și-au doborât singuri un avion de ultimă generație Suhoi Su-34M. Potrivit mai multor surse, această aeronavă era foarte specială pentru Vladimir Putin, dar și un ajutor de nădejde în război.

Corespondentul rus de război Evgheni Poddubny a publicat un videoclip în care se observă cum trupele rusești de apărare aeriană își distrug singuri unul dintre cele mai importante avioane, mai exact Suhoi Su-34M.

Aeronava a fost distrusă, chiar dacă Evgheni Poddubny a declarat că nu s-a aflat cui aparține avionul doborât.

O înregistrare video a epavei publicată de Ukraine Weapons Tracker a confirmat identitatea avionului care a fost doborât deasupra orașul Alchevsk, fiind vorba de un Su-34M cu numărul de înmatriculare RF-95890, unul dintre cele aproximativ 10 modele Su-34M pe care Suhoi le-a livrat până acum forțelor aeriene ruse. Modelul Suhoi Su-34M este o variantă de ultimă generație fiind echipat cu o avionică îmbunătățită și sisteme radar, electronice, de comunicații și de bruiaj.

Rusia a semnat în mai 2020 un contract cu fabricantul Suhoi pentru a construi 76 de Su-34 la un ritm de opt până la 14 avioane anual până în 2027. Vladimir Putin a plătit peste 50 de milioane de dolari pentru o singură aeronavă.

Acest tip de aeronavă fost conceput pentru a înlocui avionul Suhoi Su-24.

Cele 76 de Su-34 ar trebui să fie suficiente pentru ce Rusia are nevoie. Potrivit Forbes, presa de stat rusă a confirmat faptul că o parte a Regimentului 277 de aviație, înzestrat cu Su-34, a staționat în apropiere de Ucraina.

Din 2021 forțele rusești au început să primească modelele Su-34M, o variantă modernizată, cu avionică nouă, sisteme de comunicații îmbunătățite, sisteme electronice moderne de bruiaj și radar. Cu toate astea, avionul doborât chiar de ruși era cel mai nou model.

De la începutul războiului din Ucraina, Rusia ar fi pierdut mai multe avioane de ultimă generație. Acest lucru a fost confirmat de autoritățile ucrainene, dar și de imaginile publicate.

Potrivit site-ului Oryxspioenkop, armata lui Putin a pierdut cele mai importante avioane Suhoi Su-24, dar și altele. Majoritatea au fost distruse de soldații ucraineni.

#Ukraine:A Russian Su-34 strike aircraft was shot down, likely in the vicinity of Alchevsk, #Luhansk Oblast.

According to preliminary information, it was likely to be a case of friendly fire. pic.twitter.com/4DIzPE8Y5N

— 🇺🇦 Ukraine Weapons Tracker (@UAWeapons) July 18, 2022

#Ucraina #avion #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.