Se scumpesc creditele. Care sunt dobânzile în funcție de împrumutul solicitat

În luna iunie 2022, creditele noi acordate au constituit 4,3 miliarde de lei, în creștere cu 9,0 la sută față de luna iunie 2021, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

Din perspectiva termenelor de acordare, cele mai solicitate au fost creditele cu termene de la 2 până la 5 ani, cu o pondere de 54,7 la sută în totalul creditelor acordate. Volumul acestor credite acordate persoanelor juridice a constituit 39,7 la sută din totalul creditelor.

Rata medie nominală la creditele noi acordate în moneda națională a constituit 11,34 la sută, la cele în valută – 4,04 la sută, iar la cele atașate la cursul valutei – 4,55 la sută.

Comparativ cu luna precedentă, rata medie a evoluat după cum urmează: la creditele în moneda națională s-a majorat cu 0,79 puncte procentuale (p.p.). Persoanelor juridice le-au fost acordate credite cu o rată medie de 10,42 la sută, persoanelor fizice care practică activitate4 – cu o rată de 13,82 la sută, iar persoanelor fizice – cu o rată de 12,52 la sută.

La creditele în valută s-a majorat cu 0,08 p.p. Persoanelor juridice le-au fost acordate credite cu o rată medie de 4,03 la sută, persoanelor fizice care practică activitate cu o rată de 4,75 la sută, iar persoanelor fizice – cu o rată de 6,17 la sută;

La creditele atașate la cursul valutei s-a majorat cu 0,71 p.p. Persoanelor juridice le-au fost acordate credite cu o rată medie de 4,13 la sută, persoanelor fizice care practică activitate cu o rată de 5,50 la sută, iar persoanelor fizice – cu o rată de 4,80 la sută.

Volumul creditelor în moneda națională acordate persoanelor fizice, în luna iunie 2022, s-a majorat comparativ cu luna precedentă cu 7,6 la sută și a constituit 1,01 miliarde de lei.

Din perspectiva scopului creditelor acordate persoanelor fizice, creditele de consum au deținut cea mai mare pondere (66,9 la sută) și au fost acordate cu o rată medie de 13,70 la sută (+2,01 p.p. comparativ cu luna precedentă și +8,87 p.p. comparativ cu iunie 2021).

Rata medie la creditele imobiliare acordate în monedă națională s-a majorat cu 1,38 p.p față de luna precedentă și cu 3,54 p.p. față de iunie 2021, și a constituit 9,93 la sută.

De menționat că 86,3 la sută din totalul creditelor imobiliare au fost acordate în moneda națională. Creditele de consum, de asemenea, au fost acordate, preponderent, în moneda națională (99,5 la sută din totalul creditelor de consum).

Creditele în moneda națională (Diagrama 6) cu termene de la 2 până la 5 ani, fiind cele mai solicitate în luna de raportare, au fost acordate cu o rată medie de 11,78 la sută (persoanelor juridice – cu 10,27 la sută, persoanelor care practică activitate – cu 14,06 la sută, iar persoanelor fizice – cu 13,73 la sută).

Cea mai mare rată medie la creditele acordate în moneda națională a fost înregistrată la creditele cu termenul de rambursare de la 1 până la 3 luni, constituind 12,47 la sută.

Creditele în valută cu termene de la 2 până la 5 ani (care au avut cel mai mare volum în luna de raportare) au fost acordate cu o rată medie de 4,11 la sută (persoanelor juridice li s-au acordat credite cu o rată de 4,11 la sută, persoanelor care practică activitate – cu 4,92 la sută, iar persoanelor fizice cu o rată medie de 6,42 la sută.

BNM urmărește economisirea

La ultima decizie de politică monetară, guvernatorul BNM, Octavian Armașu declara că banca centrală prin deciziile de politică monetară intenționează să tempereze consumul populației.

„Caracterul restrictiv al politicii monetare este pentru a impulsiona economisirea și a spori atractivitatea depozitelor. Politica monetară vizează atenuarea consumului populației precum și a creditării de consum care încălzește economia și alimentează presiunile pro inflaționiste”, declara guvernatorul BNM, Octavian Armașu la prezentarea Deciziei de politică monetară.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#dobinda #credite #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.