De ce SUA trimit atât de „cumpătat” sisteme HIMARS Ucrainei și care e reținerea trimiterii de rachete tactice ATACMS

25 Iul. 2022, 05:15
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
25 Iul. 2022, 05:15 // Actual //  bani.md

Oficialii ucraineni le spun omologilor occidentali că dacă aceștia ar trimite mai multe arme sofisticate, situația s-ar schimba și ar putea să îi învingă pe invadatorii ruși mai repede. HIMARS a schimbat deja relația de putere de câmpul de luptă, însă administrația Biden a trimis sistemele de rachete de artilerie de mare mobilitate cu țârâita, urmărind cum le gestionează ucrainenii și cum răspund rușii, arată o analiză Washigton Post.

De la o lovitură recentă cu o rachetă HIMARS asupra unui depozit de muniție inamic din Izium, situat la sud-est de al doilea oraș ca mărime al Ucrainei, Harkiv, bombardamentele rusești au fost „de 10 ori mai puține” decât înainte, a declarat Bohdan Dmytruk, comandantul batalionului din Brigada 93 Mecanizată a Ucrainei.

Faptul că americanii trimit câte 4, câte 4 sau chiar câte 2 astfel de sisteme nu are sens pentru luptătorii de pe teren, într-un moment crucial al războiului.

Numai în batalionul său, a spus Dmytruk, numărul morților și răniților a scăzut dramatic în comparație cu ce se întâmpla acum 3 luni. „Acum avem câte un om care suferă o comoție cerebrală în fiecare săptămână. Înainte de a avea HIMARS, aveam câte doi sau trei pe zi din cauza intensității bombardamentelor.”

Administrația Biden a anunțat vineri că va trimite alte patru HIMARS – Sisteme de rachete de artilerie de înaltă mobilitate – în Ucraina, ridicând totalul la 16. De asemenea, Marea Britanie și Germania au trimis sau au promis fiecare câte trei sisteme similare cu lansare multiplă cu rază lungă. Dar ucrainenii și alți observatori apropiați ai conflictului spun că nevoia este mult mai mare și imediată.

Oficialii guvernamentali și militari ucraineni au spus de mai multe ori că au nevoie de zeci, sute sau chiar mii de HIMARS. „Pentru o contraofensivă eficientă, avem nevoie de cel puțin 100”, a declarat marți ministrul ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov. „Asta ar schimba jocul.”

Furnizarea de asistență de securitate Ucrainei a devenit o operațiune masivă, care implică peste 50 de țări.

Statele Unite conduc efortul, cu cei mai mulți bani cheltuiți și cele mai multe arme trimise – în valoare de 8,2 miliarde de dolari, fiind așteptate alte miliarde – deși alții au furnizat colectiv echipamente militare ușoare și grele în valoare de miliarde.

Administrația americană și oficialii militari au spus că una dintre preocupările lor principale nu este provocarea Rusiei într-un conflict direct cu NATO, chiar dacă Ucraina subliniază că Rusia le-a invadat țara fără provocare.

Însă astfel de arme sofisticate nu ies din cutie gata de utilizare. Până acum, a spus el, Lloyd Austin a săus că 200 de ucraineni au fost instruiți în afara țării pentru utilizarea și întreținerea HIMARS.

„Nu este suficient doar să oferi un echipament”, a spus Austin. „Trebuie să avem acea piesă plus piese de schimb, plus unelte pentru a o repara.”

Cum au fost folosire sistemele HIMARS până acum

HIMARS-urile au fost folosite pentru a distruge posturile de comandă rusești, depozitele de muniții și alte centre logistice. În regiunea de sud, în Herson, o zonă ocupată de Rusia încă din primele zile de război, HIMARS a vizat Podul Antonovskiy, o rută cheie de aprovizionare care leagă Peninsula Crimeea, unde Rusia are o bază militară, de trupele lor din Herson.

HIMARS-urile au fost atât de eficiente încât ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, a ordonat comandanţilor să le acorde prioritate. Moscova speră să folosească drone – probabil cumpărate din Iran, potrivit oficialilor americani – pentru a găsi și distruge sistemele HIMARS. Rusia a susținut deja că a lovit cel puțin patru dintre aceste sisteme. Informație infirmată de ucraineni.
Dar „nu am pierdut niciun HIMARS, în ciuda a ceea ce au susținut rușii”, a declarat Kyrylo Budanov, șeful serviciilor secrete militare din Ucraina, într-un interviu.

29 Oct. 2026, 16:36
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
29 Oct. 2026, 16:36 // Actual //  Grîu Tatiana

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a anunțat că va demisiona pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului său. Decizia, făcută publică joi, 29 octombrie, vine într-o perioadă complicată pentru economia europeană și deschide negocierile pentru desemnarea unui nou lider al instituției care stabilește dobânzile în zona euro.

Potrivit unui comunicat oficial al BCE, Christine Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor și pe președintele Consiliului European, António Costa, despre intenția sa de a părăsi funcția. Instituția nu a precizat motivele demisiei și nici planurile acesteia după retragere.

Lagarde, în vârstă de 70 de ani, conduce Banca Centrală Europeană din noiembrie 2019, iar mandatul său de opt ani urma să expire la 31 octombrie 2027. În această perioadă, instituția a traversat mai multe crize majore, inclusiv pandemia de COVID-19, creșterea puternică a inflației și șocurile energetice provocate de conflictele internaționale.

Plecarea anticipată are și implicații politice importante. Aceasta le-ar permite liderilor europeni să desemneze un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara anului 2027. Astfel, actualul președinte francez, Emmanuel Macron, ar putea participa la negocierile privind viitoarea conducere a instituției.

În ultimele luni, presa internațională a relatat despre posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial, organizația care desfășoară anual reuniunea de la Davos. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial.

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că procedura de desemnare a succesorului va începe imediat, pentru a asigura o tranziție fără probleme.

„Pentru a asigura o tranziție fără probleme către viitoarea conducere a BCE, procesul de numire a succesorului său va fi inițiat astăzi și se va desfășura fără întârziere”, a declarat Costa.

Schimbarea conducerii BCE are loc într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni inflaționiste, incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Deciziile instituției privind dobânzile influențează costurile creditelor, investițiile și evoluția economiei în cele 21 de state care utilizează moneda euro.

Înainte de a ajunge la conducerea Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a fost director general al Fondului Monetar Internațional, între 2011 și 2019, și ministru al Finanțelor în Franța.