De ce SUA trimit atât de „cumpătat” sisteme HIMARS Ucrainei și care e reținerea trimiterii de rachete tactice ATACMS

Oficialii ucraineni le spun omologilor occidentali că dacă aceștia ar trimite mai multe arme sofisticate, situația s-ar schimba și ar putea să îi învingă pe invadatorii ruși mai repede. HIMARS a schimbat deja relația de putere de câmpul de luptă, însă administrația Biden a trimis sistemele de rachete de artilerie de mare mobilitate cu țârâita, urmărind cum le gestionează ucrainenii și cum răspund rușii, arată o analiză Washigton Post.

De la o lovitură recentă cu o rachetă HIMARS asupra unui depozit de muniție inamic din Izium, situat la sud-est de al doilea oraș ca mărime al Ucrainei, Harkiv, bombardamentele rusești au fost „de 10 ori mai puține” decât înainte, a declarat Bohdan Dmytruk, comandantul batalionului din Brigada 93 Mecanizată a Ucrainei.

Faptul că americanii trimit câte 4, câte 4 sau chiar câte 2 astfel de sisteme nu are sens pentru luptătorii de pe teren, într-un moment crucial al războiului.

Numai în batalionul său, a spus Dmytruk, numărul morților și răniților a scăzut dramatic în comparație cu ce se întâmpla acum 3 luni. „Acum avem câte un om care suferă o comoție cerebrală în fiecare săptămână. Înainte de a avea HIMARS, aveam câte doi sau trei pe zi din cauza intensității bombardamentelor.”

Administrația Biden a anunțat vineri că va trimite alte patru HIMARS – Sisteme de rachete de artilerie de înaltă mobilitate – în Ucraina, ridicând totalul la 16. De asemenea, Marea Britanie și Germania au trimis sau au promis fiecare câte trei sisteme similare cu lansare multiplă cu rază lungă. Dar ucrainenii și alți observatori apropiați ai conflictului spun că nevoia este mult mai mare și imediată.

Oficialii guvernamentali și militari ucraineni au spus de mai multe ori că au nevoie de zeci, sute sau chiar mii de HIMARS. „Pentru o contraofensivă eficientă, avem nevoie de cel puțin 100”, a declarat marți ministrul ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov. „Asta ar schimba jocul.”

Furnizarea de asistență de securitate Ucrainei a devenit o operațiune masivă, care implică peste 50 de țări.

Statele Unite conduc efortul, cu cei mai mulți bani cheltuiți și cele mai multe arme trimise – în valoare de 8,2 miliarde de dolari, fiind așteptate alte miliarde – deși alții au furnizat colectiv echipamente militare ușoare și grele în valoare de miliarde.

Administrația americană și oficialii militari au spus că una dintre preocupările lor principale nu este provocarea Rusiei într-un conflict direct cu NATO, chiar dacă Ucraina subliniază că Rusia le-a invadat țara fără provocare.

Însă astfel de arme sofisticate nu ies din cutie gata de utilizare. Până acum, a spus el, Lloyd Austin a săus că 200 de ucraineni au fost instruiți în afara țării pentru utilizarea și întreținerea HIMARS.

„Nu este suficient doar să oferi un echipament”, a spus Austin. „Trebuie să avem acea piesă plus piese de schimb, plus unelte pentru a o repara.”

Cum au fost folosire sistemele HIMARS până acum

HIMARS-urile au fost folosite pentru a distruge posturile de comandă rusești, depozitele de muniții și alte centre logistice. În regiunea de sud, în Herson, o zonă ocupată de Rusia încă din primele zile de război, HIMARS a vizat Podul Antonovskiy, o rută cheie de aprovizionare care leagă Peninsula Crimeea, unde Rusia are o bază militară, de trupele lor din Herson.

HIMARS-urile au fost atât de eficiente încât ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, a ordonat comandanţilor să le acorde prioritate. Moscova speră să folosească drone – probabil cumpărate din Iran, potrivit oficialilor americani – pentru a găsi și distruge sistemele HIMARS. Rusia a susținut deja că a lovit cel puțin patru dintre aceste sisteme. Informație infirmată de ucraineni.
Dar „nu am pierdut niciun HIMARS, în ciuda a ceea ce au susținut rușii”, a declarat Kyrylo Budanov, șeful serviciilor secrete militare din Ucraina, într-un interviu.

#HIMARS #arme #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

La un an de la implementarea modificărilor legislative care au transformat programul guvernamental „Prima Casă” în „Prima Casă Plus”, economistul Stas Madan de la Expert-Grup trage un semnal de alarmă: măsurile adoptate au contribuit direct la scumpirea explozivă a apartamentelor în Chișinău, fără o fundamentare economică solidă și ignorând recomandările specialiștilor.

Potrivit datelor analizate, prețurile la apartamente în capitală au crescut într-un ritm fără precedent. Conform Indicelui publicat de Banca Națională a Moldovei, în trimestrul IV 2024 acestea au urcat cu 25,6% față de aceeași perioadă din 2023, iar în primul trimestru din 2025 cu încă 32,9% față de anul precedent. Chiar BNM recunoaște că această creștere accelerată este determinată, în mare parte, de extinderea accesului la finanțare prin programul „Prima Casă Plus”.

Printre măsurile criticate de Madan se numără:

majorarea plafonului valorii maxime a locuinței eligibile de la 1 la 2,5 milioane lei, în condițiile în care prețurile crescuseră până atunci cu cel mult 85% din 2018 încoace;
relaxarea gradului maxim de îndatorare al beneficiarilor, de la 50% la 70% din venitul net lunar, ceea ce a permis accesarea unor credite mai mari și, implicit, a locuințelor mai scumpe;
creșterea cotei de garantare oferite de stat până la 65% pentru locuințele relativ noi din Chișinău, fapt care a încurajat băncile să-și asume riscuri mai mari.

Toate aceste măsuri au alimentat un efect de bulă imobiliară: dezvoltatorii și agenții imobiliari au profitat rapid de noul context și au crescut prețurile, știind că cererea este susținută artificial prin garanțiile și condițiile generoase oferite de stat.

Pe fondul acestei „relaxări fiscale” masive, ponderea apartamentelor cumpărate cu credite ipotecare a crescut de la 23% în 2023 la 61% în primul trimestru din 2025. Valoarea medie a unui credit ipotecar a urcat de la 954.000 lei la 1,3 milioane lei, în timp ce numărul creditelor acordate a crescut cu peste 40% în doar un an. Aproximativ 42% dintre acestea au fost oferite prin programul „Prima Casă Plus”.

Cu toate acestea, piața începe să dea semne de oboseală. În trimestrul II 2025, numărul de apartamente vândute în Chișinău a scăzut cu 65% față de aceeași perioadă a anului trecut. BNM avertizează într-unul din cele mai recente rapoarte despre „riscul de supraapreciere a bunurilor imobile rezidențiale”, iar Stas Madan spune clar: „Piața are nevoie de o corecție în jos. Tertipurile de a menține prețurile sus se epuizează. Tic-tac.”

Economistul își exprimă dezamăgirea față de lipsa de reacție a Parlamentului, care a votat aproape în unanimitate proiectul, fără dezbateri serioase sau întrebări, precum și față de tăcerea partidelor extraparlamentare și a presei generaliste.

„Nu spun că prețurile nu ar fi crescut deloc dacă nu se adopta ‘Prima Casă Plus’. Dar cu certitudine ar fi crescut într-un ritm mai mic, dacă se ținea cont de recomandările noastre”, a conchis Madan.