Algeria, supărată pe Spania, a închis robinetul la gaz

Livrarea de gaze algeriene spre Spania prin gazoductul submarin Medgaz este „momentan” suspendată din cauza unui incident „în partea spaniolă”, a anunțat duminică grupul de petrol şi gaze algerian Sonatrach, în condițiile în care importurile de gaze algeriene de către Spania au scăzut puternic în ultimele luni în contextul unor tensiuni de natură politică între Alger şi Madrid.

„Un incident s-a produs în partea spaniolă, spre sfârşitul dimineţii de duminică, la gazoductul Medgaz (care leagă Algeria de Spania – n.r.), provocând o întrerupere momentană a aprovizionării cu gaze a Spaniei”, a precizat Sonatrach într-un comunicat. „Echipele tehnice spaniole sunt pe teren pentru a efectua reparaţiile necesare şi a restabili aprovizionarea Spaniei cu gaze în cel mai scurt timp”, a adăugat aceeaşi sursă.

Pe de altă parte, Enagas, operatorul reţelei spaniole de gaze, susține că fluxul de gaze care soseşte în Spania din Algeria prin Medgaz nu a încetat niciun moment duminică, ci doar s-a diminuat, relatează AFP, preluată de Agerpres.

„La miezul zilei, potrivit unei informaţii provenite de la Medgaz, o întrerupere temporară, care a durat două ore, fluxul plecând de la uzina din Algeria, a provocat o diminuare, dar nu o întrerupere în debite la intrarea în Spania”, a afirmat grupul spaniol, care precizează că „fluxul cel mai scăzut a fost de 704.000 Nm/h”. Sistemul de securitate nu a fost afectat şi „nu a existat niciun motiv tehnic pentru ca o astfel de situaţie să se producă”, punctează Enagas. Compania spaniolă mai spune că „problema a fost reglementată şi că fluxul de gaze este pe cale să revină la normal”.

Decizia Spaniei care a nemulțumit Algeria

Spania obișnuia să importe cea mai mare parte a gazelor sale din Algeria, în special prin Medgaz, gazoductul care leagă Peninsula Iberică de zăcămintele de gaz exploatate de compania Sonatrach, dar Spania și-a ostilizat guvernul algerian, după ce executivul socialistului Pedro Sanchez a decis, în martie, să susţină planul de autonomie marocan pentru Sahara Occidentală, cu scopul de a pune capăt unei crize diplomatice de peste un an între Madrid şi Rabat. Ca reacţie la această cotitură în poziţia tradiţional neutră a Madridului, autorităţile algeriene au suspendat la începutul lunii iunie un tratat de cooperare cu Spania.

Problema Saharei Occidentale, fostă colonie spaniolă considerată „teritoriu neautonom” de către ONU, opune de mai multe decenii Marocul – care controlează 80% din teritoriul acesteia – separatiştilor din Frontul Polisario, susţinuţi de Alger.

Așa se face că aceste probleme politice au ajuns să se reflecte și în furnizarea gazului. Potrivit Enagas, 24,4% din gazele importate de Spania în luna iunie au venit din Rusia, faţă de 29,6% din SUA. Dar Algeria, care mult timp a fost primul furnizor al ţării, nu a figurat decât cu 21,6% în aceste importuri de gaz făcute în luna iunie.

#Algeria #gaz #Spania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.