Inflația nu-i sperie pe bogații din Europa. Vânzările Prada au crescut cu 89%

Marii producători de bunuri de lux îşi continuă ascensiunea, compensând încetinirea vânzărilor în China cu creşteri în Europa şi SUA, într-un sector unde îşi permit să majoreze preţurile fără să piardă din clienţi, neafectaţi de situaţia economică mondială incertă, transmite Reuters.

LVMH, Kering, Hermes, L’Oréal, Prada sau Moncler, rând pe rând toate marile nume din industria de lux au anunţat săptămâna aceasta rezultate semestriale excepţionale, cu creşteri ale vânzărilor mondiale cuprinse între 20% şi 30% şi un avans similar al profiturilor.

„Există cerere” explică Arnaud Cadart, analist la Flornoy. Spre deosebire de sectorul de sectorul distribuţiei pe scară largă, clientela de lux este compusă din persoane înstărite, de categorii „mai avute, care sunt mai puţin sensibile la inflaţie, la riscul de recesiune şi la temerile legate de încetinirea pieţei muncii”, explică analistul. În plus, din punct de vedere geografic, „toate pieţele sunt pe creştere, cu excepţia Chinei, care este într-o uşoară scădere”, adaugă Arnaud Cadart.

Rezultatele semestriale ale companiilor producătoare confirmă acest lucru. Vânzările de articole de lux au crescut în SUA, în Japonia şi în Europa, compensând pentru încetinirea vânzărilor în China din cauza carantinelor impuse în contextul pandemiei de Covid-19.

Vânzările Prada au crescut cu 89% în Europa, iar în cazul Moncler creşterea a fost de 42%, graţie revenirii turiştilor, în special a celor americani, care profită de pe urma aprecierii dolarului în raport cu euro.

„În Europa, avem în prezent o majorare de patru ori a vânzărilor către americani, comparativ cu anul trecut, şi suntem peste situaţia din 2019”, a confirmat Jean-Marc Duplaix, director financiar la Kering (Gucci, Yves Saint Laurent, Balenciaga) într-o conferinţă telefonică cu jurnaliştii.

Aprecierea dolarului în raport cu moneda euro este binevenită pentru industria de lux, care produce în principal în Europa (în euro), mai ales în Franţa şi Italia, dar îşi vinde produsele peste tot în lume (în dolari).

„Estimăm că, în medie, zona euro reprezintă doar aproximativ 15% din cifra de afaceri totală a companiilor europene din sectorul de lux”, au apreciat analiştii de la HSBC într-un raport publicat la mijlocul acestei luni. Sectorul beneficiază astfel de „un sprijin puternic graţie deprecierii monedei euro”, se arată în raportul citat.

Liderul mondial al sectorului de lux, grupul francez LVMH, a anunţat că cifra sa de afaceri a crescut cu 28% în primul semestru al acestui an comparativ cu perioada similară a anului trecut, ajungând la 36,7 miliarde de euro. Un sfert din această creştere se datorează evoluţiilor cursului de schimb, a precizat grupul francez.

În contextul creşterii costurilor cu materiile prime şi cu transportul, sectorul îşi permite să majoreze preţurile.

„Pentru moment, clienţii nu sunt sensibili la această creştere. Vânzările din Franţa au înregistrat o creştere record cu 41%”, subliniază Pierre Michaud, analist la Monocle, vorbind de situaţia clientelei grupului Hermes.

În cazul LVMH, care deţine printre altele mărcile Louis Vuitton, Dior şi Tiffany, „majoritatea mărcilor au majorat preţurile…de la 3% până la 7%”, a explicat directorul financiar Jean-Jacques Guiony. Potrivit acestuia, „atunci când are loc o recesiune, ajustăm şi ne adaptăm”.

În pofida unui viitor economic mondial incert, marile nume din industria de lux se declară încrezătoare. Kering a anunţat chiar că, pe termen mediu, vrea să dubleze vânzările mărcii Yves Saint Laurent pentru a ajunge la cinci miliarde de euro pe an şi să majoreze de 1,5 ori vânzările mărcii Gucci până la 15 miliarde de euro.

În acelaşi timp, constructorul auto italian Ferrari a anunţat că vizează o cifră de afaceri de 6,7 miliarde de euro în 2026, ceea ce ar însemna o creştere de 40% comparativ cu veniturile de 4,8 miliarde de euro pe care le aşteaptă pentru acest an.

#Prada #vanzari #lux #pret #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova se confruntă cu trei provocări structurale majore: o cerere de piață insuficientă, dificultăți financiare și deficit de forță de muncă calificată, arată expertul Stas Madan, de la centrul analitic Expert-Grup, într-un interviu pentru HotNews.ro.

Potrivit acestuia, noua echipă guvernamentală condusă de premierul desemnat Alexandru Munteanu va trebui să abordeze aceste probleme cu o strategie economică orientată spre productivitate, exporturi și investiții străine.

„Cea mai mare provocare rămâne deficitul de cont curent și cel comercial, care se leagă direct de cererea internă scăzută. Guvernul trebuie să stimuleze productivitatea și să substituie importurile prin produse locale competitive”, a explicat Madan.

Economistul susține că, deși în spațiul public se vorbește mult despre deficitul bugetar sau datoria publică, acestea nu reprezintă, de fapt, cele mai presante riscuri. „Problema reală este cum reușim să producem mai mult, să vindem mai mult și să reducem dependența de importuri”, a subliniat el.

În opinia lui Stas Madan, Moldova trebuie să găsească mecanisme de atragere a investițiilor străine, în pofida riscurilor de securitate generate de războiul din Ucraina. „Alexandru Munteanu are experiență în domeniul investițiilor, dar va trebui să convingă firmele că Moldova este o țară sigură și predictibilă pentru afaceri”, a spus expertul.

Totodată, procesul de integrare europeană necesită o implementare atentă a directivelor UE:

„Riscul este să transpunem directivele mecanic, fără adaptare. Asta poate afecta companiile locale. Trebuie implicat mediul de afaceri și analizate impacturile fiecărei decizii”, avertizează Madan.

În privința pieței muncii, expertul menționează un paradox: rata șomajului este scăzută (3–4%), dar rata participării economice este una dintre cele mai mici din Europa.

„Avem rezerve interne care pot fi readuse pe piața muncii. Trebuie investiții mai mari în formare profesională, recalificare și măsuri active de ocupare”, afirmă Madan.
El mai spune că Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă are programe teoretic bine concepute, dar subfinanțate, iar Moldova alocă mult mai puține resurse pentru stimularea ocupării decât alte state din regiune.

Totuși, Stas Madan notează că noul guvern pornește de pe un fundal economic mai stabil: inflația, care a atins aproape 70% în ultimii patru ani, a coborât în septembrie 2025 la 6,9%, apropiindu-se de ținta Băncii Naționale.

„Presiunea prețurilor s-a diminuat, ceea ce oferă noului executiv mai mult spațiu pentru investiții și dezvoltare, nu doar pentru gestionarea crizelor”, a concluzionat expertul.